Datoria privată, considerată de analiști un element-cheie în formarea crizelor financiare, este pe un trend ascendent la nivel mondial, inclusiv...

Via: Newmoney.ro

Datoria privată, considerată de mulți un element-cheie în formarea crizelor financiare, este pe trend ascendent la nivel mondial, inclusiv în România. Paradoxal însă, creșterea acestui tip de da­torie pare a avea efecte pozitive pe termen lung, spre deosebire de avansul datoriei publice, ineficient în creș­terea nivelului de trai.

După un deceniu de corecție, datoria pri­vată acumulată de populație și companii, un element ce pare a juca un rol important în apariția crizelor financiare, a consemnat în 2020 o creștere de 1,4 puncte procentuale, urcând la 48,2% din produsul intern brut (PIB), reiese din da­tele Eurostat.

Evoluția este și o consecință a efectului de bază, având în vedere contracția eco­nomică de anul trecut. Datoria privată din România a realizat salturi însemnate în perioada 2006-2010, aproape dublându-se în acest interval și ajungând la 74,6% din PIB la sfârșitul perioadei. Începând cu 2011 s-au consemnat însă scăderi, astfel că, în 2019, România avea cel mai redus nivel al datoriei private ra­portate la PIB, de 46,8%. La polul opus, dacă eliminăm din ecuație statele cu o si­tuație atipică (Luxemburg, Cipru, Olanda), s-a aflat Danemarca, țară cu o datorie pri­vată ce depășea 220% din PIB.

În acest context, datoria privată din Ro­mânia nu pare să prezinte prea multe motive de îngrijorare. Istoria a ară­tat însă că o criză financiară pornește întotdeauna dintr-o economie dezvoltată, iar efectele asupra unei economii mici, cum este și cea a României, depind de stabilita­tea și starea generală a acesteia.

    ­

    Datoria externă este reprezentată de cre­dite de la bănci străine, dar, mai frec­vent, de împrumuturi de la companiile-mamă și se ridica la 34 de miliarde de euro în iulie 2021, în creştere cu 3,8% faţă de anul anterior. Datoria publică externă era însă de două ori mai mare de atât, situându-se la peste 60,2 miliarde de lei în iu­lie 2021, în creștere cu 23,8% față de ni­velul din iulie 2020, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR). Datoria pu­blică repre­zintă acum peste 60% din totalul datoriei externe a României, iar evoluția sa este spectaculoasă dacă luăm în considerare faptul că, în ianuarie 2008, doar 20% din împrumuturile externe erau ale sta­tului.

    Studiul menționat anterior, realizat de Alina Mika și Tina Zumer, mai avertizează că efectul datoriei publice asupra economiei este în oglindă față de cel al datoriei private, adică pozitiv pe termen scurt și ne­gativ pe termen lung. Impactul imediat al creșterii nivelului de îndatorare a statului este pozitiv asupra creșterii economice, aspect care întărește eficiența politicilor publice anticiclice, de stimulare a economiei prin creșterea cheltuielilor guvernamentale în perioade de recesiune.

    Pe termen lung însă, studiile arată că, deși poate oferi un imbold temporar creș­terii economice, datoria publică nu spri­jină creșterea nivelului de trai. O datorie publică mare duce inevitabil la creșterea primelor de risc, reducerea acumulării de capital (din cauza creșterii dobânzilor), creș­terea taxelor și reducerea eficienței cheltuielilor publice.

    ­

      Acest articol a apărut în numărul 124 al Revistei NewMoney

      FOTO: Getty