De ce a fost ucis cuplul Ceauşescu. Motivul execuţiei de la Târgovişte

Via: Newmoney.ro

Sentința de condamnare la moarte a cuplului Nicolae şi Elena Ceaușescu a fost pronunțată pe 25 decembrie 1989, la ora 14:45 și, deși verdictul admitea recurs, a fost executată cinci minute mai târziu, în curtea unității militare din Târgovește, lângă clădirea corpului de gardă.

Avînd la bază doar cele două stenograme găsite în clădirea Comitetului Central de către procurorul militar Dan Voinea, din care reieșea ordinul dat de Ceaușescu de a se trage în manifestanții revoltați la Timișoara, acesta din urmă a avut la dispoziție mai puțin de o zi (practic, cîteva ore) pentru a alcătui dispozitivul de trimitere în judecată a soților Ceaușescu. Actele sînt reunite în dosarul înregistrat cu nr. 1/S[ecția] P[enală], sugerînd că este primul proces care se judecă sub egida statului democratic și nu de către vechea justiție comunistă.

    [Decret]

    Consiliul Frontului Salvării Naţionale din România, constituit prin voinţa poporului român la 22 Decembrie 1989, ca organ suprem al puterii de stat;

    Avînd în vedere faptele deosebit de grave săvîrşite de cetăţenii CEAUŞESCU NICOLAE şi CEAUŞESCU ELENA, destituiţi din funcţiile de stat şi politice prin acţiunea revoluţionară a maselor populare;

    Constatînd că aceştia au organizat din timp şi au dirijat o serie de acţiuni ostile, îndreptate împotriva poporului român,

    HOTĂRĂŞTE:

    1.Instituirea unui Tribunal Militar Excepţional, care să procedeze de urgenţă la judecarea faptelor comise de CEAUŞESCU NICOLAE şi CEAUŞESCU ELENA. Urgenţa este impusă de dorinţa, în acest sens a tuturor cetăţenilor cinstiţi ai României;

    2.Tribunalul Militar excepţional va judeca această cauză în conformitate cu prevederile legale rămase în vigoare, în ce priveşte procedura şi dreptul material penal;

    1. Acest tribunal va fi alcătuit în componenţa stabilită de legea pentru organizarea judecătorească în vigoare, urmînd a se asigura întocmai dreptul de apărare al făptuitorilor.

    Preşedintele Consiliului Frontului

    Salvării Naţionale

    ION ILIESCU

    România, Bucureşti, 24 decembrie 1989.

    2. Rechizitoriul inculpaților Elena și Nicolae Ceaușescu, 24 decembrie 1989

    Nr. 1-S.P./ 1989

    24.12.1989

    Confirm

    Procuror Col. de Justiţie [lipsesc numele și semnătura]

    Rechizitoriu, 24 decembrie 1989

    Procuror militar, maior de justiţie Voinea Dan, din cadrul Direcţiei Procuraturilor Militare, examinînd dos. Nr. 1-S.P./1989 privind pe inculpaţii Ceauşescu Nicolae şi Ceauşescu Elena, cercetaţi pentru săvîrşirea infracţiunilor de genocid, prevăzut de art.357 Cod Penal, subminarea puterii de stat, prevăzut de art. 162 din Codul Penal, actele de diversiune prevăzute de art. 163 din Codul Penal, subminarea economiei naţionale, prevăzută de art. 165 al 2 din Codul Penal.

    Constat următoarele:

    Inculpaţii Ceauşescu Nicolae şi Ceauşescu Elena, în calităţile îndeplinite pe linie de stat şi de partid au acţionat direct şi premeditat în scopul de a distruge poporul român şi naţionalităţile colocuitoare, supunînd întreaga colectivitate de oameni din ţara noastră la condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugerea fizică şi ordonînd să se tragă în masele de demonstranţi care au manifestat paşnic în mai multe oraşe din ţară, în perioada 16-22 decembrie 1989.

    Inculpaţii, mai mult decît atît, au ordonat desfăşurarea de acţiuni armate care au slăbit puterea de stat, au distrus şi adus în stare de neîntrebuinţare uzine, instalaţii, căi de comunicaţii, aducînd astfel atingere securităţii statului şi au folosit o organizaţie din cele prevăzute în art. 145 din cod. Penal pentru subminarea economiei naţionale, aşa cum rezultă din probele existente la dosar.

    Faţă de cele de mai sus, în baza art. 262 pct.1 lit. A din Codul de procedură penală,

    Dispun

    Punerea în mişcare a acţiunii penale şi Trimiterea în judecată a inculpaţilor în stare de arest:

    1. Ceauşescu Nicolae, fiul lui Andruţă şi Maria, născut la data de 26 ianuarie 1912 în com. Scorniceşti jud. Olt, cu domiciliul stabil în Bucureşti, B-dul Primăverii nr. 50, sect.1, pentru săvîrşirea infracţiunilor prevăzute de art. 162, art. 163, art.165, al 2 şi art.357 al 1 din Codul Penal, cu aplicarea art. 33, 34 şi 41 al. Z din Codul Penal.

    2. Ceaușescu Elena, fiica lui Nae şi Alexamdrina, născută la data de 7 ianuarie 1916 în comuna Petreşti jud. Dîmboviţa, cu domiciliul în Bucureşti, B-dul Primăverii nr. 50, sect. 1, pentru săvîrşirea infracţiunilor prev. de art. 357 alin. 1 lit. A şi c din Codul Penal, art. 162, art. 163, art. 165 alin. 2, din Codul Penal, cu aplicarea art. 33, 34 şi 41 alin. 2 din Codul Penal.

    În baza art. 264 din Codul de Procedură Penală, dosarul se trimite

    La Tribunalul Militar excepţional, instituit în temeiul Hotărîrii Consiliului Frontului Salvării Naţionale din data de 24 decembrie 1989, respectiv Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti.

    Procuror militar

    Maior de justiţie, ss. Dan Voinea

    3. Sentința de condamnare la moarte a inculpaților Elena și Nicolae Ceaușescu, dată de Tribunalului Militar Teritorial București în 25 decembrie 1989

    ROMÂNIA

    TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL BUCUREŞTI

    DISPOZITIVUL

    Sentinţei nr. 1 din 25 decembrie 1989

    Cu unanimitate de voturi condamnă pe inculpaţii:

    – Ceauşescu Nicolae, fiul lui Andruţă şi Maria, născut la data de 26 ianuarie 1918, în comuna Scorniceşti, judeţul Olt, cu ultimul domiciliu în Bucureşti, Bulevardul Primăverii nr. 50, sectorul 1, în prezent arestat

    şi

    – -Ceauşescu Elena, fiica lui Nae şi Alexandrina, născută la data de 6 ianuarie 1916, în comuna Petreşti, judeţul Dîmboviţa, cu ultimul domiciliu în Bucureşti, Bulevardul Primăverii, nr. 50, sectorul 1. la pedeapsa capitală şi confiscarea totală a averii pentru săvîrşirea următoarelor infracţiuni:

    – genocid, prev. de art. 357 alin. 1 lit. a-c C. Pen.

    – subminarea puterii de stat prev. de art. 162 alin. 1 C. Pen.

    – acte de diversiune prev. de art. 163 C. Pen.

    – subminarea economiei naţionale prev. de art. 165 alin. 2 C. Pen.. toate cu aplicarea art. 33-34 şi 41 alin. 2 C. Pen.

    În baza art. 998 C. civil şi art. 14 alin. 3 lit. A din Codul de Procedură Penală obligă pe inculpaţii să restitue statului român toate sumele de bani, metale preţioase şi orice alte valori depuse de aceştia, sub orice nume, la bănci străine sau la alte instituţii ori persoane din străinătate sau, potrivit art. 14 alin. 3 lit. B din Codul de Procedură Penală şi art. 998 din Codul Civil, să plătească statului, în solidar. echivalentul acestor bunuri în dolari S.U.A.

    Potrivit art. 163 şi art. 357 alin. 2 lit. C. din Codul de Procedură Penală, menţine măsurile asigurării luate de Direcţa Procuraturilor Militare asupra tuturor bunurilor aparţinînd inculpaţilor.

    Cu drept de recurs.

    Pronunţată astăzi, 25 decembre 1989, în şedinţă publică, în prezenţa inculpaţior, în garnizoana Tîrgovişte.

    Hotărîrea este rămasă definitivă prin nerecurare şi executorie.

    4. Procesul medico-legal de constatare a sentinței de condamnare la moartea a soților Ceaușescu

    Proces verbal din 25 XII 1989

    Subsemnaţii: Dr. Verdeş Liviu şi Dr. Olteanu Florin atestăm prin prezenta că sentința de condamnare la pedeapsa capitală, pronunţată împotriva inculpaţilor Ceauşescu Nicolae şi Ceauşescu Elena de către un Tribunal Militar legal constituit a fost adusă la îndeplinire azi, 25-XII-89 ora 14.45, constatîndu-se moartea lor clinică şi biologică.

    Dr. Olteanu Fl. Dr. Verdeş Liviu

    Românii cred că procesul soţilor Ceauşescu a fost incorect

    Aproape 70% dintre români cred că procesul soţilor Nicolae şi Elena Ceauşescu a fost unul incorect, la fel şi verdictul, potrivit unui sondaj INSCOP Research.



    Astfel, 68,4% dintre respondenţi au apreciat că procesul de pe 25 decembrie 1989 a fost unul incorect şi doar 12,7% că a fost unul corect. Pe de altă parte, aproape 80% dintre participanţii la studiu au declarat că încă nu ştiu adevărul despre ce s-a întâmplat în decembrie 1989.

    33,5% dintre români cred că evenimentele din decembrie 1989 au reprezentat voinţa poporului român, care s-a revoltat împotriva sistemului comunist, în timp ce 33,4% cred că a fost o lovitură de stat dată de cei care voiau să îl înlăture pe Ceauşescu, iar 20,9% consideră că la baza acelor evenimente a stat o decizie luată de marile puteri de a desfiinţa sistemul comunist în Europa de Est.