Declarația pe propria răspundere, încă o dovadă a distanței între ce legiferează puterea politică și realitate

Via: rfi.ro

Actul normativ încerca să rezolve mai multe probleme. Prima era cea a proprietarilor care au mai multe case. Ideea a fost ca un proprietar care are mai multe imobile să își aleagă unul la care poate beneficia de tariful plafonat.

De ce s-a procedat în felul acesta? Putem doar bănui că logica legislației a fost, pe de o parte, dorința ca de prețuri plafonate să nu beneficieze românii care au mai multe imobile în proprietate, considerându-se, probabil, că au o avere prea mare pentru a plăti un tarif subvenționat de stat. În această logică, ar fi putut să se găsească și alte chei de control, precum valoarea conturilor bancare, veniturile obținute și, în general, averea acumulată.

Pe de altă parte, este foarte probabil ca restricția privitoare la aplicarea plafonului doar pentru o singură locuință să fi fost introdusă și pentru a reduce cheltuielile bugetului de stat prilejuite de aplicarea acestei măsuri. În ultimă instanță, logica nu este neapărat greșită. Problema a apărut însă atunci când dorința legiuitorilor s-a lovit de realitatea societății românești.

Astfel, proprietarii ar fi trebuit să completeze o declarație pe propria răspundere prin care să specifice locul de consum la care se va aplica tariful redus. Doar că în practică aplicarea legii a creat foarte multe probleme. Respectiv, unii dintre chiriași locuiesc în imobile deținute de persoane care au mai multe proprietăți imobiliare. În logica legii, chiriașii din aceste locuințe nu puteau beneficia de preț plafonat al energiei electrice.

Și pentru ca lucrurile să fie și mai complicate, în România, situația chiriașilor este ambiguă. Adică, unii chiriași sau proprietari nu înregistrează contractul la fisc. Asociația „Energia inteligentă” arată într-o analiză că se pot încheia contracte direct între chiriași și furnizorii de energie, dar demersurile sunt birocratice, iar riscul este ca proprietarul să rămână fără furnizor de energie electrică în cazul în care chiriașii nu achită factura și pleacă din imobil.

Cazurile complicate nu se opresc. Sunt proprietari care și-au vândut o locuință, iar contractul nu a fost încheiat încă de noul proprietar, iar cel vechi locuiește într-un alt imobil. Sunt consumatori care au încheiat un contract cu furnizorul de energie electrică pentru a plăti factura părinților sau copiilor lor. Toți aceștia nu pot beneficia de plafonarea prețului.

Este clar că România trăiește, în unele cazuri, într-o dezordine completă. Dar, tocmai de aceea o lege care nu ia în calcul situațiile complicate, mai puțin clare, care există în societatea românească nu oferă soluții, ci încurcă și mai mult lucrurile.

Aceeași situație este și în cazul persoanelor vulnerabile. Legea prevede ca familiile monoparentale, cele cu trei copii aflați în întreținere și persoanele care utilizează dispozitive medicale la domiciliu să beneficieze de prețul plafonat, bineînțeles, pe baza unei declarații pe propria răspundere.

Astfel, realitatea arată că în cazul în care contractul de furnizare a energiei electrice este pe numele unui alt membru al familiei decât părintele care are în îngrijire copilul sau copiii, dacă familia stă cu chirie, dacă un copil din trei nu urmează o formă de învățământ sau dacă bolnavii care au aparate, dispozitive sau echipamente medicale nu au contracte cu furnizorul de energie pe numele lor, toate aceste categorii nu pot beneficia de un tarif plafonat.

Citește articolul pe rfi.ro