Dobânzile la depozitele în lei au crescut de șase-șapte ori față de valoarea din septembrie 2021, dar nu acoperă decât...

Via: Newmoney.ro

Dobânzile din România au crescut semnificativ odată cu sfârșitul erei banilor ieftini. Controlul strict al lichidității pe care îl practică Banca Națională a Ro­mâ­niei a dus la o diminuare semnifi­ca­tivă a marjelor băncilor, care s-ar putea traduce printr-o scădere accelerată a pro­fitabilității în perioada ce urmează.

Dobânzile creditelor noi în lei vândute de băncile comerciale din România au urcat în ultimele luni la niveluri nemaivă­zute din 2013, în vreme ce dobânzile la depozite se află la maximele ultimilor 12 ani, reiese din datele Băncii Naționale a României (BNR). Rata medie a dobânzii creditelor retail noi în lei a scăzut ușor în septembrie, la 8,3% pe an, pe fondul unei corecții abrupte a dobânzii la creditele de consum, dar s-a menținut cu aproape două puncte procentuale peste nivelul din septembrie 2021.

Rata media a dobânzii creditelor corporate a continuat să avanseze, până la 9,8% pe an, mai mult decât dublu față de nivelul din septembrie 2021. În cazul com­paniilor, costurile de finanțare au cres­cut într-un ritm mai rapid decât do­bân­zile de politică monetară. În cel al per­soanelor fizice, viteza ceva mai re­dusă a fost dată de evoluția împrumuturilor ipotecare, în cazul cărora dobânzile au crescut cu doar 1,8 puncte procentu­ale în 2022, față de 3,75, creșterea dobânzii-cheie de politică monetară a BNR în același interval de timp.

­

    Pe segmentul corporate, lucrurile stau încă relativ bine, dar marjele sunt totuși mai slabe decât cele din anii precedenți. Sistemul bancar din Ro­mânia a marcat un profit net-record de 4,8 miliarde de lei în pri­mul semestru din 2022, în creștere cu aproximativ 15% față de primele șase luni din 2021. Specialiștii atrag însă atenția că lucrurile se vor schimba în următorii ani.

    „Profitabilitatea băncilor va rămâne mo­destă în 2023, din cauza unei combinații de factori fără precedent“, reiese dintr-un stu­diu Deloitte. Printre factorii invocați se nu­mără războiul din Ucraina, perturbările de pe lanțurile de aprovizionare, creșterea in­flației, înăsprirea politicii monetare și po­ten­țiala recesiune sau stagflație din unele țări.

    Potrivit aceleiași surse, rentabilitatea ac­ti­velor va intra pe un trend crescător și va reveni la nivelurile actuale abia în 2026. De altfel, la nivel local se poate observa deja o „inflexiune“, după cum a fost catalogată de specialiștii BNR, a dinamicii anuale de două cifre a creditului acordat sectorului privat.

    „Astfel, după o ascensiune cvasicon­tinuă de aproape doi ani, aceasta a început să se reducă gradual în debutul semestrului II, coborând la 15,9% în august, de la 17,5% în iunie, în principal ca urmare a ac­cen­tuării descreșterii variației înalte a com­po­nentei în lei, pe seama evoluțiilor de pe am­bele segmente majore – populație și so­cietăți nefinanciare –, chiar și în condi­țiile unui aport ușor crescut al progra­melor guvernamentale“, se arată în minuta ședinței de po­litică monetară din octombrie a băncii cen­trale.

    Andrei Rădulescu, director de analiză ma­croeconomică la Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România din punct de vedere al activelor, se așteaptă ca soldul creditului neguvernamental să se majoreze într-un ritm mediu anual de 10,9% în intervalul 2022-2024.

    „Cu alte cuvinte, ne așteptăm la decele­ra­rea ritmului anual al creditului neguvernamental în trimestrele următoare, pe fon­dul perspectivelor de evoluție a economiei reale la un ritm sub potențial și de creștere a costurilor reale de finanțare (inclusiv în contextul premiselor de schimbare de ten­dință pentru dinamica anuală a prețurilor de consum“, explică Rădulescu, într-o notă transmisă investitorilor. Așadar, perspectivele pentru sectorul bancar nu sunt printre cele mai favorabile, cum de altfel nu sunt nici pentru economie, în general.

    Bilanț în sistem

    Performanța financiară a sectorului bancar s-a ame­lio­rat în semestrul întâi din 2022, pe fondul relansării economice postpandemie, a nivelului redus al costurilor reale de finanțare și al scă­derii ratei creditelor neper­formante.