Economia românească ar putea să revină anul viitor aproape de valoarea din 2019. Cum va evolua însă cursul valutar

­

– Apropo de consolidarea fiscală așteptată pentru anul viitor. Se poate face fără creșteri de taxe?

– Considerăm că procesul de ajustare poate fi inițiat fără a se recurge la recalibra­rea fis­calității, aspect important mai ales în peri­oa­dele în care economia se află la în­ceputul unui nou ciclu economic. De­si­gur, o alocare mai chibzuită a cheltuieli­lor publice ar fi bine-venită și ar genera efecte pozitive în lanț la nivelul sectorului privat nu doar pe termen scurt, ci și pe ter­men mediu.

– Poate reveni economia României pe creș­tere anul viitor? Va fi o revenire în W, așa cum se preconizează în vestul Europei, cu o nouă scădere în ultimele luni din 2020?

– Dacă facem o analiză a întregului an, șo­cu­rile exogene au avut o formă în V în eco­nomie, în general. De altfel, scenariile ma­cro­economice ale tuturor instituțiilor in­dică o ajustare a economiei în 2020, ur­mată de re­dinamizare în 2021.

4,91, cursul mediu anual euro/leu în 2021

– Cum ar trebui să arate bugetul pe 2021? Ce domenii ar trebui reformate, ce domenii ar trebui sprijinite?

– Politica fiscal-bugetară pe anii următori ar trebui să fie axată pe susținerea investi­ții­lor în modernizarea infrastructurii critice, aspect fundamental pentru consolidarea con­vergenței economice și dezvol­tarea du­ra­bilă. De asemenea, digitalizarea și refor­ma administrației publice sunt ne­cesare în peri­oada post-pandemie, în plină revoluție di­gi­tală. Pe de altă parte, trebuie acordată prio­ritate cercetării-dezvoltării, tranziției pieței de capital spre liga dezvol­tată și economiei verzi, România având un potențial fantastic pentru a genera șocuri de productivitate.

– Cât vor conta cele peste 30 de miliarde de euro pe care România ar urma să le pri­mească de la UE? Sunt prioritățile anunțate prin Planul de Redresare cele corecte?

– Programele lansate la nivelul UE vor avea impact pozitiv în economia României pe termen scurt și mediu, susținând procesele de transformare și contribuind la tranziția de la o economie emergentă la o economie dezvoltată. Având în vedere decalajul de infrastructură între România și media euro­peană, accentul pe domeniile transport și modificări climatice este pe deplin justificat. Pe de altă parte, considerăm că ar pu­tea fi alocate sume mai importante pentru modernizarea serviciilor publice și pentru competitivitatea și digitalizarea economiei, mai ales că România dispune și de resurse interne, care pot fi antrenate. Per ansamblu, cel mai important aspect constă în implementarea programelor.

– Care sunt estimările dumneavoastră pri­vind marile cifre pentru 2021?

– Dacă vom avea un mix echilibrat de poli­tici economice, iar programele lansate de Uniunea Europeană vor începe să fie aplicate, economia României ar putea crește cu peste 5% în 2021, mai ales dacă ținem seama de bază, un an 2020 foarte slab. Pentru rata șomajului, ne așteptăm la o creș­tere ușoară, spre un nivel mediu anual de 5,6%, pe fondul perspectivelor de restructurare ale companiilor medii și mici, conse­cință directă a șocului pandemic. De asemenea, prognozăm o accelerare a inflației spre un nivel mediu de 2,8% pe indicele armonizat UE, ca urmare a redinamizării economiei și cotațiilor internaționale la țiței. Cursul euro/leu va continua tendința de apreciere graduală în trimestrele următoare, la un nivel mediu anual de 4,91 în 2021, date fiind pro­vo­cările cu care România continuă să se confrunte.