Economiștii consideră că o recesiune teh­nică este aproape inevitabilă în această iarnă. Ce se va întâmpla cu economia României în...

­

Economiile Europei Centrale și de Est vor decelera semnificativ în 2023, când ar urma să înregistreze un ritm de creștere de doar 0,4% din produsul intern brut (PIB), față de avansul de 4,1% din PIB în 2022, potrivit unui raport al specialiștilor de la UniCredit Research. „Anticipăm o re­cesiune tehnică în trimestrele urmă­toare, din cauza scăderii puterii de cum­pă­rare și a cererii externe, a condițiilor financiare mai stricte și a cheltuielilor fis­cale mai reduse. O revenire este probabilă începând cu al doilea semestru din 2023, dacă economia Zonei Euro își revine și ea“, notează aceștia.

Specialiștii băncii italiene se așteaptă ca războiul din Ucraina să continue până în 2024, dar fără a escalada, respectiv fără a se ajunge la folosirea armelor neconven­ționale sau la extinderea sa în restul Europei. Pe lângă riscurile ce decurg din conflictul militar, regiunea va fi afectată în 2023 de efectele lipsei unor politici energetice europene comune; conflicte între Co­misia Europeană, Ungaria, Polonia și România, din cauza problemelor privind statul de drept; un apetit limitat pentru reforme înaintea alegerilor din Bulga­ria, Polonia, Slovacia și Turcia; o criză finan­ciară în Turcia, dacă politicile monetare și fiscale nu vor fi înăsprite după ale­geri; tensiuni naționaliste în Balcanii de Vest și izola­rea economică și politică a Rusiei.

Deși ciclurile de înăsprire monetară din Europa Centrală par a se fi încheiat, spe­cia­liștii Capital Economics nu se așteaptă la re­duceri ale ratei dobânzii până în a doua jumătate a lui 2023. Andrei Rădulescu anti­ci­pează o scădere a dobânzii-cheie de po­litică monetară de la 6,75% pe an în 2022 la 5,5% în 2023, respectiv 5% în 2024. Economiștii ING sunt mai puțin optimiști, anti­cipând o scădere la doar 6,5% în 2023. În acest context, ROBOR la trei luni este anti­ci­pat să se mențină peste 7%, în vreme ce dobânzile la titlurile de stat pe zece ani vor continua să fie în apropiere de 8% pe an.

Aceasta este inevitabilă, în pofida eforturilor Băncii Naționale a României (BNR) de a ține cursul cât mai strâns, în special din cauza deficitului foarte mare de cont cu­rent. Din cauza dinamicii nefavorabile a ba­lanței comerciale (în special în sectorul ener­getic), dar și pe fondul avansului economic puternic din primul semestru din 2022 (produs în special pe consum, respectiv pe consum din import), deficitul balanței comerciale ar putea „cocheta“ în 2022 cu niveluri nemaiîntâlnite din 2008, când a depășit 16% din PIB.

„Aceasta reprezintă o slăbiciune structurală semnificativă și va fi principalul motor din spatele unui deficit de cont cu­rent de aproximativ 9% din PIB în 2022“, no­tează analiștii ING într-un alt raport. „Mai devreme sau mai târziu, o corecție a deficitului de cont curent va fi necesară. În ab­sența unei supape funcționale a cursului de schimb, devalorizări interne destul de dure­roase ar putea veni de la sine“, avertizează analiștii ING.

Ce, cât, cum

Pentru anul 2023, Comisia Națională de Strategie și Prog­noză (CNSP), cea care furnizează cifrele cu care lucrează Guvernul României, anti­cipează o decelerare a creș­terii economice la 2,8% din produsul intern brut.

FOTO: Laszlo Raduly