Este bine sau nu să fii datornic în această perioadă? Cum influențează creșterea rapidă a inflației dobânzile

Via: Newmoney.ro

Pare greu de crezut, dar la cum evo­luează lucrurile este un moment bun să fii datornic. Faptul că rata inflației este cu mult mai mare decât majoritatea dobânzilor din piață, chiar de două ori peste costurile de finanțare ale companiilor, reprezintă totuși un motiv de îngrijorare și îndeamnă la precauție.

În cadrul ultimei ședințe de politică mo­ne­tară din acest an, Consiliul de Admi­nistrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis majorarea dobânzilor de re­ferință, cele care „dau tonul“ costurilor de împrumut din piață, cu 25 de puncte de bază. Decizia a fost controversată, nu atât majorarea în sine, cât amploarea acesteia, analiștii considerând că este insuficientă, având în vedere avansul din această toamnă al inflației.

De altfel, la doar o zi după ședința băn­cii centrale, Institutul Național de Statis­tică (INS) a publicat date actualizate cu privire la evoluția prețurilor, cifre care le-au oferit o nouă surpriză neplăcută analiș­ti­lor. Avansul inflației a fost de aproape opt procente în octombrie, în creștere cu două puncte procentuale față de luna anteri­oară, ritm de două ori mai ridicat decât aș­tep­tările din piață. Și mai îngrijorătoare a fost scumpirea generalizată a bunurilor și serviciilor. Se observă practic efecte de runda a doua ale scumpirilor din energie, respectiv scumpirea produselor și serviciilor ale căror prețuri depind în mare mă­sură de acestea. Și nu numai.

    Scepticismul analiștilor români cu privire la majorarea modestă operată de BNR este alimentat și de temerile cu privire la evo­lu­ția inflației. Cu toate că dezbaterea aproape filosofică asupra caracterului tranzitoriu sau temporar al inflației nu s-a stins, îngri­jorările pe termen scurt sunt ceva mai presante decât se prefiguraseră.

    În cazul României, economiștii se aș­teaptă ca avansul prețurilor să se tempe­reze în lunile ce urmează, ca efect al începerii perioadei de reduceri de iarnă și al in­trării în vigoare a măsurilor de compensare a facturilor la energie. Temerile lor vizează în principal evoluția inflației din aprilie încolo, odată ce efectele celor două măsuri se vor disipa.

    Conducerea BNR consideră că procentul de majorare a dobânzilor este optim, având în vedere că scumpirile sunt un efect al majorărilor de preț din energie, compo­nentă ce nu poate fi influențată de politica de dobânzi a BNR. Un alt argument invocat este că, deși majorarea este de mai mică amploare, nivelul dobânzilor este similar cu cel din regiune. Adrian Vasilescu, consultant al băncii centrale, nota într-o opinie pu­blicată în Ziarul Financiar că BNR aplică „o strategie de po­li­tică monetară care nu lasă loc nici pentru relaxări inutile și nici pentru restricții inu­tile. Cu grijă, să nu sufoce economia și să nu pună în pericol stabilitatea financiară“. Grija de a nu sufoca economia este una legitimă, deoarece nu doar BNR a fost acu­zată de-a lungul timpului că a majorat do­bân­zile prea mult sau prea repede, afectând revenirea produsului intern brut (PIB) după o perioadă de criză.

    Comisia Europeană și-a revizuit în jos prognozele privind evoluția economiei locale, la 7% din PIB în acest an. Chiar și așa, avansul este consistent, peste potențialul real de creștere al României, estimat la circa 3-4% din PIB. Pentru anul viitor, prognozele oficiale su­gerează că mare parte din creșterea econo­mică din regiune va fi „înghițită“ de inflație. Proiecția Comisiei Europene privind economia poloneză indică un avans de 5,2% din PIB și o creștere identică a prețurilor. În cazul Ungariei, creșterea ar urma să fie de 5,4%, iar inflația – de 4,8%. Pentru Cehia, prog­noza de PIB este de 4,4%, iar de inflație – de 3,4%. În cazul României, Comisia vede o creștere economică de 5,1% și o inflație de 4%.

    În ciuda acestor avansuri ale indicatorilor de referință, debitorii sunt favorizați de această perioadă, având în vedere că infla­ția este mai mare decât dobânzile pe care le plătesc la împrumuturile bancare.

    Costuri de creditare

    Datele BNR indică o scă­dere generalizată a ratelor de dobândă în ultimul an și niveluri sub rata inflației pentru aproape toate tipurile de împrumuturi.

      FOTO: Getty