Eurobondurile, puse pe hold: Cum a ajuns un instrument tehnic simbol al solidarității?

Via: rfi.ro

Un instrument tehnic, aceste obligațiuni au devenit simbol al solidarității sau lipsei de solidaritate, așa cum susțineau cele două tabere, sudul dator și nordul bogat. Mai devereme sau mai târziu, zona euro ar trebui să ajungă la eurobonduri, explică la RFI analistul Aurelian Dochia. Calea spre adoptarea obligațiunilor commune ar trebui să fie însă organic, nu provocată de o criză, iar unele state ar trebui să renunțe la ipocrizie, explică Aurelian Dochia:

Aurelian Dochia: Este clar că la un moment dat trebuie să existe un instrument de genul ăsta. În fapt, euro, după 20 de ani de când a fost introdus, a progresat foarte puțin în ceea ce privește poziția sa internațională. Nici pe departe nu a reușit să ia locul dolarului, așa cum se specula într-un anumit moment. Dar nu a reușit nici măcar să ocupe un loc la nivelul ponderii economiei europene în lume. Acest lucru se datorează lipsei unui asemene instrument care să poată fi folosit pe piețele financiare internaționale, care să dea greutate monedei euro și care să dea sens acestei construcții care a rămas undeva la jumătate așa cum este făcută acum.

Reporter: Ar fi fost o evoluție organică a zonei euro către acest instrument, însă ea nu se produce organic. Dacă se va produce va fi rezultatul unei turbulențe majore, a unei crize sanitare fără precedent.

A.D: Aici e problema. Dacă această soluție e discutată în perioadă de criză, mi-e teamă că șansele de a o promova mult mai mici. În plus, s-ar putea ca și construcția ei să sufere de niște constrângeri care rămân apoi permanente și fac ca acest instrument să fie vulnerabil pe termen lung și să nu ajungă să îndeplinească rolul de activ financiar pe piața internațională.

Rep: Au devenit eurobondurile, în mod paradoxal, dintr-un instrument financiar neaccesibil marelui public, un instrument tehnic, au ajuns acum un simbol al solidarității?

A.D: Exact, așa se întâmplă. E păcat că se întâmplă așa. Așa cum spuneam, există riscul ca toată construcția să fie deformată de aceste discuții și de parti-pris-urile care sunt luate. Cred că cei care încearcă să promoveze instrument se gândesc că tocmai o perioadă de criză s-ar putea să fie favorabilă și să constituie un argument cu care, până la urmă, ar putea să îi înduplece pe cei din nord să accepte moneda euro.

Rep: Vă așez în față un contraargument. Economiile sunt în nord, datoriile sunt în sud.

A.D: Da, este adevărat. Pe de altă parte, tocmai ăsta este scopul unei piețe financiare integrate, să dea posibilitatea să se transfere datoriile și resursele acumulate, respectiv economiile, dintr-o parte în alta, atât georgrafic, cât și temporar. Până la urmă, asta e logica unei piețe financiare. De asta există. Acest instrument poate să fie folosit chiar în favoarea dezvoltării unui instrument precum euro. Până la urmă, nordicii și Germania în primul rând, care aavut o economie puternic orientată spre export, au beneficiat foarte mult de construcția europeană. Moneda euro a oferit Germaniei o competitivitate pe care dacă rămânea pe marac germană nu ar fi putut-o avea.

Citește articolul pe rfi.ro