”Foaia de parcurs” România-R Moldova – un pas mai important decât credem

Via: rfi.ro

Vizita președintei Republicii Moldova la București a avut loc într-o conjunctură politică extrem de complicată în plan regional. Situată între România și Ucraina, Republica Moldova privește cu îngrijorare către acumulările de trupe și armament rusesc la granița ucraineană. Și are de ce să-și facă griji în cazul unei direcții ofensive care să vizeze nordul Mării Negre, de la Odesa până în Transnistria.

În același timp, Republica Moldova se află de câteva luni sub un adevărat bullying energetic din partea Rusiei.

Sub presiunea Kremlinului

Maia Sandu se pregătea deja să decoleze spre București când gigantul Gazprom amenința cu tăierea gazului. Și aceasta, după ce Chișinăul, aflat într-o profundă criză energetică, de-abia ce semnase la Moscova un acord de livrare, la prețuri mult crescute.

Povestea datoriilor Moldovagaz este una suficient de complicată, câtă vreme compania moldovenească este, de fapt, controlată chiar de gigantul rus.

Dar nu mai e un secret pentru nimeni: energia este folosită de Kremlin pe post de armă în regiune, cam așa cum dictatorul Lukașenko îi folosește pe nefericiții migranți împotriva Poloniei, Lituaniei și Letoniei.

În plus, Kremlinul nu-i iartă Maiei Sandu participarea la conferința de lansare a ”Platformei Crimeea”, o inițiativă a Kievului, la care au aderat 44 de state și alte organizații, prin care se dorește menținerea pe agenda internațională a chestiunii peninsulei anexate de Rusia.

Desigur, întâlnirea la nivel înalt de la București a prilejuit împlinirea a 30 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice, dar e greu de crezut că vreun membru al delegațiilor oficiale avea inima ușoară.

Situația este realmente gravă și perspectivele destul de întunecate.

În aceste condiții, Chișinăul nu are altă variantă decât să-și consolideze legăturile cu Uniunea Europeană și, pe cale de consecință, cu partenerul cel mai apropiat care este România. Peste vechile idei fluturate pe la Chișinău, cu placa turnantă est-vest, Elveția Estului și alți cai verzi pe pereți s-a cam așternut praful.

R Moldova alege Vestul – și nu are încotro

Actualizarea foii de parcurs poate fi un răspuns pragmatic – în măsura în care obiectivele vor fi atinse. Bucureștiul și Chișinăul își propun, de exemplu, interconectarea energetică și a infrastructurilor de transport și comunicații. De asemenea va fi semnat un nou Acord bilateral care să înlocuiască vechea înțelegere privind asistența nerambursabilă de 100 milioane euro. Vechiul acord fusese semnat în 2010 și a ieșit din vigoare în martie 2021, din cauza guvernului anterior al Republicii Moldova.

Și nu e deloc un paradox: cu cât Rusia își întețește presiunile la adresa Republicii Moldova, cu atât aceasta se orientează mai puternic spre vest.

Pe măsură ce Moscova a impus sancțiuni economice Chișinăului, după semnarea Acordului de Asociere cu UE, în 2014, economia moldovenească nu a sucombat, așa cum sunau unele prevestiri. Din contră, Uniunea Europeană a devenit de departe principalul partener comercial al Republicii Moldova, iar asta nu se mai poate schimba, cu una, cu două.

Și ar mai fi ceva: în România dar și dincolo de Prut, politicieni și activiști declarați unioniști o atacă pe Maia Sandu tocmai pentru că nu se pronunță sus și tare pentru unire.

Citește articolul pe rfi.ro