Imposibila corelație: economie ca în Est și dobânzi ca în Vest

Via: rfi.ro

Chiar așa stau lucrurile, nivelurile dobânzilor trebuie analizate cu atenție. Astfel, prima observație legată de statistica BNR este aceea că, anul trecut, dobânzile au scăzut la toate tipurile de credite. Nu mult, în majoritatea cazurilor cu un punct procentual, dar scăderile au existat, ceea ce arată că reducerile de dobândă operate de banca centrală s-au transmis și în economia reală.

De asemenea, trebuie înțeles că dobânzile se diferențiază în funcție de caracteristicile împrumutului. Respectiv, dacă creditele sunt vechi sau sunt noi sau în funcție de destinația împrumutului. Sunt credite de consum, imobiliare, pentru descoperit de cont sau pentru dezvoltarea afacerii. În plus, creditele pot fi cu dobândă fixă sau variabilă. Desigur, fiecare tip de credit are specificitățile lui, iar statistica BNR arată că dobânzile cele mai mari sunt la creditele de consum sunt între 10% și 11%, la creditele pentru descoperit de cont, 8%, iar cele mai mici dobânzi sunt la împrumuturile ipotecare, oferite pe termen lung, 4,6%. Diferențele de dobândă sunt logice, dacă ne gândim la perioada pe care se întinde împrumutul, suma împrumutată și destinația banilor. Este de remarcat că dobânzile pentru creditele noi sunt mai mici decât cele de la împrumuturile aflate în derulare, iar acest lucru arată că tendința de scădere a dobânzilor va continua în următoarea perioadă.

Consumatorii trebuie să știe că datele statistice privind dobânzile nu sunt neapărat egale cu cele de la împrumuturile pe care le-au luat sau le vor lua. Dar, un reper util pot fi. De exemplu, datele BNR arată că un credit de consum nou are o dobândă de aproximativ 9%. În piața bancară, dobânzile la unele credite pot ajunge până la 12%-13%. În fața unei asemenea oferte, un consumator ar trebui să încerce să găsească una mai avantajoasă.

Datele Băncii Naționale scot în evidență diferența dintre dobânzile la depozite și cele la credite. Dobânzile la depozite pentru populație oscilează între 1,5% și 2,8%, în funcție de scadență. Sunt niveluri destul de mari, care, de fapt, nu se mai întâlnesc în piața bancară sau eventual sunt oferite de bănci mici, aflate în criză de lichidități. Dobânzile la credite se află, între 5% și 6%, dar ecartul din economie între dobânzile la credite și cele la depozite este mai mare decât cel statistic.

Pe de altă parte, de multe ori, în România se afirmă că dobânzile sunt prea mari în comparație cu cele din statele din zona euro. Se trece prea ușor peste diferențele care există între economii și indicatorii care influențează rata dobânzii. Aceștia sunt inflația, riscul de țară (o noțiune pe care un fost ministru al finanțelor ar fi vrut-o eliminată din dicționarul economic), nivelul intermedierii financiare (mult mai mic în România față de media europeană), rata creditelor neperformante și, nu în ultimul rând, riscul inițierii unei legislații defavorabile sistemului bancar și care încurajează amânarea sau neplata creditului. Toate aceste elemente, împreună sau separat, fac ca dobânzile să fie în România mai mari decât cele din statele europene dezvoltate.

Totodată, trebuie remarcat că, anul trecut, dobânzile la depozite au fost real negative, adică mai mici decât rata inflației, fapt care ar trebui să îi pună pe gânduri pe cei care își păstrează economiile în bănci.

Citește articolul pe rfi.ro