În ce măsură pot acoperi refugiații ucraineni deficitul mare de forță de muncă din România

Via: Newmoney.ro

Aproape 80.000 de ucraineni care au fugit de război au rămas în România de la debutul invaziei ruse în țara vecină. Câteva mii dintre ei și-au găsit de lucru între timp, dar piața e în continuare doldora de oferte. Experții în piața muncii spun că mai e mult până la echilibru. Pentru unele dintre firmele românești, noii angajați ucraineni se dovedesc însă exact soluția de care aveau nevoie.

„Salut! Numele meu este Vitaliy G., iar în urmă cu doar trei săptămâni lucram ca director strategic într-o agenție de marketing de top cu sediul în Kiev, Ucraina. Acum sunt refugiat în București cu două fiice și o soție însărcinată. Sunt recunoscător voluntarilor români pentru că au oferit familiei mele adă­post și hrană, dar nu vreau să exploatez multă vreme bunătatea lor. De ce scriu acest post? Am nevoie de ajutorul tău: un loc de muncă în marketing.“ Așa începe o postare devenită virală pe LinkedIn, cu peste 65.000 de aprecieri și aproape 25.000 de redistribuiri. Nicio surpriză deci că Vitaliy a primit sute de propuneri de cola­borare sau de angajare, inclusiv de la com­panii din vestul Europei, care-i oferă relocare, pe lângă pro­iecte de nivel internațional.

Vitaliy e într-o poziție privilegiată, de a-și alege ce va face mai departe. Mii de ucrai­neni care au rămas în România, mai ales fe­mei și copii, au de asemenea nevoie de spri­jin pentru a-și continua viața. Antrepre­norii români nu au rămas indiferenți la ce se întâmplă lângă ei.

La Timișoara, Geta Sanda (55 de ani), de mese­rie ingineră și, de asemenea, fondatoare și manager al Academiei Artei de În­fru­mu­se­țare Sandria, are deja două angajate din Ucraina. „Ne-am gândit la posibilitatea lor de dezvoltare, să devină și traineri. Ele sunt de zece ani în domeniu, au avut propriile afa­ceri. Când a început războiul, au plecat cu ce aveau pe ele. Sunt de meserie și ne-am gân­dit să ne ajutăm reciproc“, spune Geta Sanda. Cele două refugiate au urmat cursurile acreditate din Timișoara, au obținut o diplomă recunoscută în Uniunea Europeană și pot ajuta mai departe alte femei care vin din Ucraina și care „nu mai pot practica me­seria pe care o aveau“, pre­ci­zează mana­ge­rul. Geta Sanda spune că oricum avea „un deficit mare de personal“.

    Peste 3.000 de contracte de muncă ale unor cetățeni ucraineni erau înregistrate la jumătatea lunii martie în Revisal, arată da­tele publicate de Ministerul Muncii. Încă de la începutul conflictului, Guvernul a stabilit că ucrainenii care doresc să se angajeze pe teritoriul României nu au nevoie de aviz de angajare pentru o perioadă de nouă luni.

    ­

    Nivelul sala­riilor oferite ucrainenilor e la același nivel cu ofertele pentru români. „Sunt, poate, puțin mai ridicate pentru ucraineni, ca să acopere și nevoia de cazare sau alte nevoi pe care le au, ca să se poată acomoda într-o țară nouă. Reperul este salariul mi­nim care se acordă muncitorilor din afara Uniunii Europene“, precizează CEO-ul eJobs.

    FOTO: Getty