Inflația a sărit la jumătatea anului de 15%. Ce valori maxime estimează analiștii financiari pentru septembrie sau octombrie

Via: Newmoney.ro

În privința inflației, va fi mai rău înainte de a fi mai bine, avertizează Adrian Co­dîr­lașu, vicepreședinte al organizației CFA România. Ana­listul financiar se așteaptă la un ma­xi­mum de 17% în septembrie sau chiar octom­brie, urmat de o coborâre până la 14% la finele anului și la cel mult 9% anul viitor. Dacă totul merge bine.

– Rata inflației de la începutul anului (iunie 2022, comparativ cu decembrie 2021) este 10%. Cât de mult e asta, dacă ne uităm de pildă la contextul regional?

    – Nu cred că până la urmă vom vorbi de o criză financiară în Statele Unite. Fed (Fe­de­ral Reserve, banca centrală a SUA, n.r.) ridică agresiv dobânda de politică mone­tară, iar când dobânda la dolar crește, apar creșteri ale dobânzilor peste tot în lume. Do­larul rămâne moneda cu riscul cel mai mic, cea mai credibilă, la nivel global. Iar când randamentul la moneda cu cel mai mic risc crește, automat vor crește dobânzile pentru toate celelalte monede.

    Unde nu se întâmplă acest lucru, monedele respective se depreciază, adică va crește cursul de schimb al monedei respective. În România va crește dobânda de politică monetară, ceea ce deja se întâmplă.

    – Mario Draghi, fostul șef al Băncii Centrale Europene și prim-mi­nistru al Italiei, și-a dat demisia. De ce ar putea Italia să destabilizeze toată Zona Euro?

    – Mario Draghi este un economist extrem de bun, el a scos UE din criza datoriilor când era președintele Băncii Centrale Europene, ar fi o pierdere pentru Italia să nu ră­mână prim-ministru. Nu cred însă că această situație politică va genera o criză în economia italiană, cu atât mai puțin în economia europeană.

    Comisia Europeană are în pre­zent suficiente instrumente, mai ales după criza datoriilor, să intervină într-o țară, dacă acolo apar probleme. E drept, pe de altă parte, că economia europeană încetinește și că există o discrepanță între modul în care evoluează economia Uniunii Europene și cea a SUA. Economia americană e mult mai puternică și mai bine poziționată decât cea a Uniunii Europene. Ceea ce nu în­seamnă totuși că e iminentă o criză în UE.

    – Șefa Fondului Monetar Internațional, Kris­talina Gheorghieva, avertizează: Nu putem exclude o posibilă recesiune globală anul viitor. La ce să ne așteptăm?

    – Recesiunea e posibilă, dar deocamdată ră­mâne la stadiul de risc. Vedem și în prognozele Comisiei Europene, economia e încă pe creștere. Vinovate pentru creșterea riscului de recesiune sunt prețurile la energie, care au un impact major în economie, în prin­cipal în privința industriei.

    Cadou de Crăciun

    – Tot Gheorghieva spune că în 2023 ar trebui să vedem in­flația revenind sub control. E un scenariu în care putem avea în­credere?

    – S-ar putea să vedem primele indicii încă din acest an. SUA sunt foarte aproape de maximul de inflație, dacă nu cumva l-au atins deja. Suntem în a treia lună în care in­flația „core“, inflația de bază, e în cobo­râre. Și atât prețul gazului natural, cât și cel al petrolului au scăzut substanțial în Statele Unite.

    Mă aștept deci ca și mărfurile să înceapă să acționeze ca un factor deflaționist. Inclusiv la produsele agricole. Au atins un maxim, după care au început să coboare. La fel și la petrol, cred că a fost depășit ma­ximum de preț, suntem pe tendință de coborâre. Singura problemă rămâne la prețul gazelor naturale din Uniunea Europeană, va fi extrem de volatil până când Europa va găsi surse alternative de aprovizionare.

    În România, încă nu am atins maximum de in­flație. Probabil, vom mai avea trei luni de creștere a inflației înainte să înceapă să scadă. Chiar și după această scădere, in­flația va rămâne semnificativ mai mare de­cât înainte de pandemie, nu vom mai vedea prea curând cifre anuale de 1-2%. Vârful va fi în acest an undeva în septembrie-octombrie și nu cred că va depăși 17%. La finalul anului va fi probabil undeva la 14%, iar la fi­nalul anului viitor cred că vom avea in­flație dintr-o singură cifră, undeva în jur de 9%.

    – ­

    – Din păcate, toate activele au înregistrat pier­deri, mai puțin activele imobiliare, care în ultimul an au crescut la același nivel sau peste rata inflației. Cât despre activele financiare, ideală e diversificarea cât mai bună. O diversificare pe țări, valute și active. Dacă vrem să ținem economiile în diverse valute, trebuie să ne uităm la rata inflației din țara unde circulă respectiva va­lută. La leu, vedem o inflație de peste 15%.

    La euro e 8,6%, la dolar e 9%, la franc elve­țian e undeva în jur de 3%. La yenul japo­nez, în jur de 2%. În general, avantajul se găsește la moneda cu inflația cea mai mică. Monedele cu inflație ridicată se vor deprecia. Poate nu imediat, dar pe un orizont me­diu, inevitabil. Dacă ne uităm și la economiile acestor țări, vom observa că cea din SUA a preluat șocurile mult mai bine decât cea a Uniunii Europene, de pildă. Economia Australiei merge bine, cea din Canada e, de asemenea, într-o poziție bună. Important e să căutăm cât mai multă diversificare.