Interviu: Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank, le recomandă autorităților să rămână cu ochii pe cheltuielile publice

Via: Newmoney.ro

Posibilitate: deficit bugetar mai mic decât cel prevăzut

– Ținta de deficit de 7,1% riscă să fie depă­șită, din punctul dumneavoastră de vedere?

    Dacă ne raportăm la nivelul populației sau la numă­rul de angajați din economie, suntem la coada clasamentului ca număr de funcțio­nari. Dacă ne raportăm la numă­rul de an­ga­jați care plătesc taxe și impo­zite, am fi peste media europeană. Este evident, pe de altă parte, că, în interiorul sec­torului public, sunt domenii unde este excedent de personal și domenii în care e deficit de personal.

    Problema majoră e celălalt factor, salarizarea în sine, iar cifrele cred că vorbesc de la sine. Avem o salarizare generoasă în administrația publică: diferența față de salariul mediu din sectorul privat e de 60-70% în favoarea angajaților la stat. Un asemenea decalaj nu mai găsim nicăieri în Europa.

    În termeni relativi, raportat la media pe economie, salariul din adminis­trația pu­blică din România a ajuns să fie cel mai mare din Europa. Dacă ne uităm la termeni absoluți, salariul mediu net în euro, avem în administrația publică din Ro­mânia salarii mai mari decât în toate țările din jurul nostru, inclusiv Polonia, Cehia, Ungaria. Dacă ajustăm și cu puterea de cumpărare și ținem cont de faptul că prețurile din Ro­mânia sunt mai mici decât media euro­peană, vom ajunge la concluzia că admi­nistrația publică din România, în termeni de putere de cumpărare, are venituri mai mari și decât în unele dintre statele din ves­tul Europei, din zona euro. Concluzia: pro­blema facturii mari cu salarizarea în sec­to­rul public ține mai degrabă de sche­ma de salarizare, foarte generoasă raportat la pu­te­rea economiei.

    – Ce impact general va avea degradarea unor companii private din domeniile afectate de criză?

    – Depinde foarte mult de cum va evolua pan­demia. Din informațiile pe care le avem acum, sunt motive de speranță. Vaccina­rea merge bine în România prin compa­rație cu alte state UE, ceea ce ne dă spe­ranțe, înseamnă că avem o șansă ca economia să crească rapid. Am văzut deja în tri­mestrul IV 2020 o creștere mult mai mare decât așteptările. În acest context, e de aș­teptat ca și agenții economici să be­ne­fi­cieze, chiar dacă nu toți. Sunt sectoare care vor rămâne afectate, nu vom avea o revenire uniformă în toate sectoarele. Anul trecut, veniturile disponibile din economie nu doar că au recuperat toată perioada de în­chidere, din martie-aprilie, ci, la finalul lui 2020, erau chiar mai sus decât înainte de pandemie, chiar dacă ajustăm și cu in­flația.

    Dobânzi în creștere

    – ROBOR e în creștere de câteva ședințe în­coace. La ce să ne așteptăm în privința dobânzilor bancare atât pentru credite, cât și pentru depozite?

    – Din perspectiva dobânzilor trebuie să înțelegem contextul economic în care ne aflăm. Anul trecut, din cauza pandemiei, peste tot în lume, dobânzile au scăzut la minime istorice. Și la noi a fost la fel. BNR a redus dobânda, am văzut minime isto­rice și la noi. Evident că odată ce economiile își revin rapid, inflația va începe să crească. Și vedem deja că în ianuarie a crescut. Dintr-o cauză exogenă, prețurile la electricitate. Dar, pe măsură ce economia își revine, evident că presiunile in­flaționiste încep să re­apară. Și, în contextul ăsta, e de așteptat ca dobânzile să crească peste tot în lume, nu doar în România. Odată ce revenim la normalitate eco­no­mică, asta va însemna și dobânzi mai mari.

    FOTO: Laszlo Raduly