Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank: În orice scenariu, vedem o inflație care va ajunge la un nivel de două...

Via: Newmoney.ro

Din cauza războiului din Ucraina, toate cal­culele economice trebuie refăcute. Eco­nomistul-șef al Raiffeisen Bank România, Ionuț Dumitru, estimează că România e într-o situație mult mai bună decât alte state europene pentru a face față șocu­ri­lor economice provocate de răz­boi. Dar și că inflația va trece de 10%.

Rusia, tot mai izolată

– Rusia e pe cale să piardă apartenența la Fondul Monetar In­ternațional și Banca Mon­dială. Care vor fi consecințele?

    – Sunt multe incertitudini la orizont, dar, în orice scenariu, vedem o inflație care va ajunge la un nivel de două cifre în perioada următoare. Adică peste 10%. E destul de clar că vom avea o presiune în creștere pe prețurile la energie, vor fi și efectele de runda a doua, în prețurile de producție. Prețul alimentelor și cel al combustibililor vor fi de asemenea factor de presiune, chiar dacă prețul petrolului a mai scăzut. In­flația va fi o problemă serioasă; nu doar în Ro­mâ­nia, ci și în multe alte țări vom discuta de inflație de două cifre.

    Leul, regele stabilitățiii în regiune

    – ­

    – În primul rând, trebuie precizat că nu au fost cozi la casele de schimb ale băncilor, ci doar la cele independente. Acestea nu aveau suficient numerar și probabil au și speculat momentul, au dus cursul de vânzare până la 5,3 lei pentru un euro. Iarăși, irațional complet. Nu înțeleg de ce ai plăti 5,3 lei ca să cumperi euro când majoritatea băncilor oferă cursuri mult mai bune și sunt bănci care oferă o facilitate foarte bună, ca într-un anumit interval orar să cum­peri valută la cursul BNR. De ce să cumperi la 5,3, când poți cumpăra la cursul BNR, sub 4,95 lei?! Clar, o reacție irațio­nală, nicio legătură cu logica elemen­tară.

    Dacă ne ui­tăm la sistemul bancar în ansamblu, de ani de zile există un surplus consistent de va­lută. Nu prea s-au mai dat credite în mo­nedă străină, iar depozitele în valută știm că sunt undeva la 40 și ceva la sută din totalul depozitelor din sistemul bancar. Nu a fost niciodată și nu este nici acum vreo pro­blemă cu disponibilitățile de valută. Băncile sunt pline de valută, inclusiv numerar. Dim­po­trivă, a fost o mare problemă unde să pla­sezi acei bani, în con­dițiile în care do­bânzile la euro sunt zero sau chiar negative de ani la rând.

    – La ce ar servi valuta cash?

    – E vorba de reacții emoționale, iraționale. Depozitele bancare sunt garantate, avem un sistem bancar cu toți indicatorii pru­den­țiali mult peste minimele cerute de re­gle­mentări, așa că de ce te-ai panica când sistemul bancar are o rată de solvabilitate de peste 20%, iar minimul cerut este mult mai mic? Știm cu toții că depozitele au cres­cut ani la rând mult mai mult decât credi­tele, avem un raport între credite și depozite sub 70%. Deci băncile stau de ani buni pe o lichiditate ridicată. În aceste condiții, nu văd de ce ar trebui să ne preocupe ideea că depozi­tele nu ar fi în siguranță. Sunt în si­gu­ranță! Sistemul financiar este foarte solid. Băncile au trecut peste două crize majore, financiară și pandemică, fără probleme sem­nificative. În prezent, indicatorii de stabilitate financiară arată mult mai bine decât la începutul crizei financiare din 2008.

    – Cum va fi cursul de schimb?

    – Cursul de schimb, independent de situa­ția în care ne aflăm în momentul de față, are un factor fundamental: deficitul de ba­lanță comercială, care duce către o depreciere ușoară. Și înainte de război vedeam un curs ușor depreciat, către 5 lei. Încă o dată, din factori fundamentali: importăm mai mult decât exportăm. Din fericire, în această pe­ri­oadă extrem de dificilă, leul a fost mult mai stabil decât multe alte mo­nede din regiune. Și zlotul polonez, și forin­tul maghiar s-au depreciat cu până la 10%. Cursul leului a rămas stabil. Și mai știm că, de mulți ani, Banca Națională a avut o preocupare per­manentă pentru stabilitatea cursului.

    FOTO: Laszlo Raduly