Mutaţia E484K a SARS-Cov-2, mai rezistentă la vaccin, depistată şi în România

Via: Newmoney.ro

Noua variantă de coronavirus, prezentând atât caracteristicile tulpinii britanice B1.1.7, cât şi mutaţia E484K, care potrivit unor studii poate reduce eficienţa vaccinurilor împotriva virusului, a fost identificată şi în România.

Proba biologică a fost recoltată la Spitalul Judeţean de Urgenţă Suceava, de la un pacient fără un istoric recent în Marea Britanie. Aceasta a fost descoperită în urma secvenţierilor efectuate la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava (USV).

În luna martie, noua variantă (B.1.1.7 + E484K) a fost introdusă ca variantă îngrijorătoare (variant of concern – VoC) şi în lista Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC), care monitorizează situaţia epidemiologică la nivelul Uniunii Europene.

Astfel, la cele trei variante îngrijorătoare cunoscute ca provenind din Marea Britanie (linia B.1.1.7, nume VOC202012/01), din Africa de Sud (linia B.1.351, cu numele 501Y.V2 15) şi din Brazilia (linia P.1, nume P.1), Institutul de Sănătate Publică din Anglia a adăugat, în luna februarie, o nouă variantă a virusului (linia B.1.1.7 + E484K, nume VOC202102/02).

    Acestea sunt repartizate geografic astfel: 44 dintre cele 44 de probe selectate din judeţul Suceava, 22 dintre cele 25 de probe selectate din judeţul Cluj, 17 dintre cele 17 probe selectate din judeţul Iaşi, trei dintre cele tre probe selectate din judeţul Timiş, precum şi două dintre două probe selectate din judeţul Botoşani, în această rundă de secvenţiere.

    USV a secvenţiat, până în prezent, peste 400 de probe provenind de la pacienţi diagnosticaţi pozitiv cu SARS-CoV-2 şi va continua monitorizarea evoluţiei SARS-CoV-2 pe teritoriul României, în colaborare cu partenerii implicaţi în această acţiune, se afirmă în comunicatul menţionat.

    Cât de periculoasă este mutaţia E484K

    Anchetele epidemiologice arată că varianta E484K a SARS-CoV-2 a fost găsită de către cercetătorii niponi, pe data de 2 ianuarie, la un bărbat care s-a întors în Japonia din Brazilia, unde călătorise cu familia lui, soţia şi cei doi copii, potrivit Centrului de Control al Bolilor (CDC).

    Teste de laborator au arătat că mutaţia E484K pare capabilă să diminueze recunoaşterea virusului de către anticorpi, iar astfel să diminueze neutralizarea sa.

    ””, avertizează profesorul François Balloux de la University College din Londra, citat de organismul britanic Science Media Centre.

    Această perspectivă a unei ”evaziuni imunitare” îi îngrijorează pe oamenii de ştiinţă şi vizează eficienţa vaccinurilor. Producătorii principalului vaccin administrat în lume, BioNTech şi Pfizer, dădeau asigurări la 8 ianuarie că vaccinul lor este eficient împotriva mutaţiei N501Y. Însă verificările lor în laborator nu au vizat E484K. Ele nu sunt, astfel, suficiente pentru a conchide că vaccinul va fi la fel de eficient împotriva variantelor care prezintă mutaţia, spre deosebire de virusul ”clasic”.

    De asemenea, un studiu publicat la 6 ianuarie prezintă cazul unei braziliene care s-a îmbolnăvit de covid-19 în mai şi care s-a reinfectat în octombrie cu o varinată care prezenta mutaţia E484K. Această a doua infectare a fost mai gravă decât prima şi ar putea arăta că mutaţia a cauzat un răspuns imunitar mai slab al pacientei.

    Cu toate acestea, nimic nu arată că E484K este suficientă să facă variante ale virusului rezistente la vaccinurile actuale, calmează situaţia unii cercetărori.

    Experţi: Mutaţia E484K, începutul problemelor vaccinurilor

    Chiar dacă se va adeveri că varianta E484K este mai puţin bine recunoscută de către anticorpi, alte componente ale variantelor vor rămâne în căutarea anticorpilor.

    ””, apreciază Vincent Enouf, de la Centrul Naţional de Referinţă al Virusurilor Respiratorii din cadrul Institutlui Pasteur din Paris.

    ””, declară pentru AFP imunologul Rino Rappuoli, un cercetător, directorul ştiinţific al gigantului frmaceutic Rino Rappuoli.

    El este unul dintre semnatarii unui studiu publicat la 28 decembrie. Obiectivul studiului era să observe în laborator apariţia unei variante, punând, timp de mai multe săptămâni, virusul în prezenţa plasmei unui pacient vindecat de covid-19.

    După mai puţin de trei luni, a apărut o variantă rezistentă la anticorpi. Această variantă prezenta trei mutaţii, inclusiv E484K. ””, conchidea acest studiu.

    Mutaţia E484K ”ar putea să fie începutul problemelor” vaccinurilor, apreciază, la rândul său, profesorul Gupta. ””, în afara celor deja observate, subliniază el, îndemnând ”să se vaccineze cât mai rapid posibil peste tot în lume”.