Oficial francez la București: ”Poate am fost prea naivi crezând că aderarea la UE înseamnă și acceptarea automată a valorilor ei”

Via: rfi.ro

Un subiect abordat cu precădere a fost cel al suveranității și autonomiei strategice europene. Nu ar putea acestea să slăbească NATO, alianță văzută în regiune drept principala apărare în fața amenințării ruse?

”Nu este vorba de a slăbi sau de a dubla NATO”, a ținut să precizeze secretarul de stat francez.

”Noi trebuie să identificăm domeniile în care securitatea noastră europeană necesită un plus de acțiuni comune europene – la nivelul Uniunii celor 27 sau câteodată în formate mai mici.

Iar dacă dorim mai multă securitate trebuie să vorbim despre un buget , este nevoie de forțe capabile să intervină și de o gândire strategică comună. Am văzut cât de mult ne-au lipsit în Afganistan.

Asta poate părea simplu dar nu poți avea un buget și o forță de intervenție fără o analiză a amenințărilor.

Trebuie să analizăm noi înșine amenințările, riscurile , independent de analizele americane.

Și deja se fac progrese. Bugetul european de apărare există pentru prima dată în exercițiul 2021-2027. Nu este un buget mare, doar 7 miliarde de euro, dar este o primă etapă.

Apoi sunt forțele comune, și aici ministrul francez a dat exemplul operațiunii Takuba (forța europeană condusă de Franța în ajutorul forțelor armate ale statului Mali – n. r.). Aici este vorba despre apărare europeană și autonomie europeană. Și România este alături de Franța și alte zece țări europene”, a subliniat oficialul.

”Concret, dacă vorbim despre cybersecuritate, nu cred că NATO ne va asigura securitatea. Chiar Statele Unite ne cer să investim mai mult în domenii care țin de propria noastră securitate.

În cinci-zece ani, când vom face bilanțul, ar trebui să vorbim despre bugetul european de apărare, despre inițiativele noastre comune, despre acțiunile comune în domeniul cybersecurității”, a mai spus Clément Beaune .

Există premisele unei crize între ceea ce s-ar putea numi ”nucleul dur” al Uniunii Europene și grupul statelor central-europene, pe terenul valorilor europene și al non-discriminării? Până unde se poate ajunge? – a fost o altă temă a discuției cu jurnaliștii.

Oficialul francez a fost de acord că există două cazuri problematice în Europa, care sunt Ungaria și Polonia. Pentru că este vorba despre drepturi fundamentale, non-discriminare, principii care se găsesc în Tratate, adică expresia ”pact politic” cu care toți am fost de acord când au aderat la Uniunea Europeană.

Pe de altă parte, acesta nu este un subiect Est-Vest sau între vechile state membre și cele noi. Peste tot în Uniunea Europeană, inclusiv în Franța, sunt forțe politice care apără această discriminare, această închidere și nerespectare a valorilor europene. Și nu este vorba despre toată Europa Centrală și de Est.

Aceste generalizări sunt false și generează confuzii. În cazul Ungariei și Poloniei este însă vorba despre forțe care guvernează, care pentru moment sunt la putere. Dar sunt și mulți oameni în Ungaria și Polonia care se manifestă împotrivă. Și poate că alegerile vor schimba asta.

”Este însă nevoie de fermitate în ce privește alocarea fondurilor europene , utilizarea instrumentelor pe care în sfârșit le-am creat pentru a lega alocările financiare de respectarea statului de drept.

Citește articolul pe rfi.ro