Optimistul domn Florin Cîțu. Crede în V. Va fi L?

Via: rfi.ro

Este normal să explicăm, pentru început, la ce se referă evoluția economiei în V. Este vorba, în prima fază, despre o cădere economică pronunțată, așa cum se întâmplă, acum, cu economia românească sau, mai exact, cu aproape întrega economie mondială.

Concret, conform Ministerului Finanțelor, în trimestrul al doilea, economia scade cu 15%. Aceasta este prima latură a V-ului, cea care indică picajul. A doua latură, care arată traiectoria ascendentă, marchează creșterea economică. Adică, după o scădere drastică ar trebui să urmeze, foarte rapid, creșterea economică. În felul acesta, se creează V-ul.

Există chiar și o pagină din prezentarea de ieri a ministrului finanțelor, Florin Cîțu, care înfățișează V-ul. Cade economia în al doilea trimestru, cu 15%, apoi urmează o creștere cu 1%, în trimestrul al treilea, și cu 2,5% în ultimul trimestru al acestui an.

În opoziție cu evoluția în formă de V, cea în L indică o scădere pronunțată urmată de stagnare pentru o perioadă de timp (mai lungă sau mai scurtă).

Pare prea multă filozofie. Esența este, însă, mult mai simplă. Evoluția în V exprimă ideea că economia își va reveni foarte rapid, respectiv chiar din trimestrul al treilea al acestui an. Evoluția în L indică prognoza că, după cădere, economia va rămâne pe un palier de creștere zero pentru o anumită perioadă, două-trei trimestre sau chiar mai mult.

Miza acestei dezbateri este optimismul pe care îl afișează ministrul finanțelor. Și nu este singurul membru al guvernului care debordează de optimism. Și ministrul economiei, Virgil Popescu, afirma, recent, că economia merge bine și va reveni foarte rapid. Este greu de spus dacă excesul de optimism se bazează pe o evaluare serioasă, pe o prognoză (cu mari incertitudini, în acest moment), sau este, pur și simplu, un mesaj de încurajare transmis cetățenilor.

Ministrul Florin Cîțu a adus câteva argumente. În primul rând, a afirmat că se bazează pe informațiile din economie și din evoluția modelelor macroeconomice. În al doilea rând, este vorba despre eficiența măsurilor de sprijin luate de guvern și de răspunsul Băncii Naționale a României prin deciziile de politică monetară. În al treilea rând, afirmă Floin Cîțu, spre deosebire de crizele anterioare, acum, capacitatea de producție a înghețat, dar nu s-a pierdut. Ba chiar, există și speranța relocării unor companii și linii de producție din China în România. În al patrulea rând, România are un nivel redus al datoriei publice, iar domeniile afectate de criză nu au o contribuție semnificativă în PIB. Și, mai spune ministrul finanțelor, în luna aprilie încasările bugetare au fost mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut și peste așteptări.

Dar, există și destule argumente care arată că economia nu își va reveni atât de rapid. De exemplu, faptul că economiile europene, acolo de unde vin comenzile și vânzările pentru industria exportatoare românească, vor încheia anul cu scădere ne arată dificultățile redresării celui mai important sector din economia locală.

Apoi, revenirea trebuie văzută pe un termen mai lung, măcar pentru doi ani. Pentru că, în pofida eventualei creșteri economice din trimestrul al treilea, evoluția trebuie privită pe termen mai lung.

Citește articolul pe rfi.ro