Pensie de stat și pensie privată

Via: rfi.ro

Studiul pleacă de la situația la zi a pilonului II de pensii administrate privat. Sau, mai exact, de la impactul pe care l-a adus Ordonanța 114 asupra acestei industrii. Lucrurile sunt destul de simple. Actul normativ a majorat cerințele de capital ale administratorilor cu 120% și a redus comisioanele cu 40%. Deci, Ordonanța 114 a crescut cheltuielile obligatorii (a fost introdusă o taxă de 0,5% din sumele colectate) și a scăzut veniturile. Ce spune această rețetă? Cel mai bun drum spre dificultăți financiare.

De altfel, anul acesta, companiile din domeniu au înregistrat pierderi cumulate de 34 milioane de lei, pentru prima oară după șapte ani. Nu degeaba, o dată cu apariția Ordonnaței 114, reprezentanții industriei au vorbit despre o posibilă plecare a unor investitori sau o serie de achiziții sau fuziuni. Un fenomen din care ar avea de pierdut contribuabilii români, pentru că ar duce la scăderea concurenței în această industrie.

Studiul cuprinde și un capitol privitor la sustenabilitatea sistemului public de pensii. Datele sunt următoarele: prin aplicarea legii pensiilor valoarea drepturilor de pensie acumulate crește extrem de mult. De la 174% din PIB, în anul 2017, la 250% din PIB, în anul 2021. În valoare nominală, înseamnă aproximativ 2.800 miliarde lei, adică 590 miliarde euro.

Trebuie spus că drepturile de pensie acumulate reprezintă datoria viitoare pe care o are statul în contul pensiilor. Bineînțeles că este o estimare construită pe nivelul pensiei și pe speranța de viață a pensionarilor. Se poate, însă, observa că obligațiile de plată ale statului cresc spectaculos în doar cinci ani, între 2017 și 2021.

Autorii precizează că nu s-au luat în calcul recalcularea stipulată de actuala lege și ajustarea sistemului de puncte de pensie care împreună ar duce datoriile statului la peste 300% din PIB. Studiul remarcă faptul că datoria publică este, în acest moment, de numai 35% din PIB, dar dacă luăm în calcul datoriile implicite, care includ drepturile la pensie, constatăm că datoria publică este foarte mare.

În același timp, deficitul fondului de pensii, gestionat de Casa Națională de Asigurări Sociale, va crește urmând să ajungă în anul 2021 la 3,58% din PIB. Va fi nevoie de aproape un deceniu pentru ca deficitul să revină aproape de 1% din PIB, respectiv 1,45% din PIB, în anul 2030.

Analiza CFA România face și o comparație între pilonul I de pensii, de stat, și pilonul II, administrat privat. Studiul pleacă de la o întrebare simplă: ce sistem aduce o pensie mai mare pentru contribuabili? Pentru a răspunde la întrebare se iau în calcul patru scenarii. Cazul unu este când contribuțiile sunt direcționate doar către sistemul public. Scenariul al doilea este construit pe o contibuție de 3,75% la pilonul II, restul până la 21,25% fiind contribuția către bugetul public. Scenariile trei și patru cresc contribuțiile către pilonul II la 5,1% și respectiv 6%. Trebuie spus că în conformitate cu legea de înființare a pilonului II de pensii contribuțiile ar fi trebuit să crească gradual, an de an, fapt care a fost amânat de-a lungul timpului de mai multe ori.

Citește articolul pe rfi.ro