Piața imobiliară a rezistat în 2020 crizei provocate de COVID-19. La ce riscuri este expusă în 2021

Spre deosebire de recesiunea ante­ri­oară, actuala criză sanitară nu pare să fi produs efecte în piața imobiliară și nici la nivelul creditării bancare ipote­care. În 2021, cele două sectoare vor fi spri­jinite de o serie de tendințe, dar se vor confrunta și cu o serie de riscuri.

Guvernul a decis amânarea până în 2022 a termenului de intrare în vigoare a ma­jo­rării la 140.000 de euro (față de 450.000 de lei, circa 93.000 de euro, în prezent) a plafonului pentru aplicarea cotei reduse de TVA de 5% pentru locuințe noi. „Motivul evident este impactul bugetar negativ estimat la 200 de milioane de lei anu­al“, a explicat Daniel Anghel, partener coordonator servicii fiscale și juridice PwC România. Estimările arată că, doar în Bu­cu­rești, peste 10% din stocul de locuințe noi livrate în 2020 nu va beneficia nici în 2021 de TVA redus la 5%. Reacțiile din piață au fost prompte. Specialiștii au aver­tizat că amânarea acestui stimulent fiscal a dat peste cap numeroase tran­zacții.

Mulți clienți au căutat și semnat la sfâr­șitul anului antecontracte pentru lo­cuințe mai mari, bazându-se pe scăderea TVA. Pentru o locuință de 140.000 de euro, de exemplu, diferența de TVA de la 19% la 5% este de aproape 20.000 de euro. Pentru mulți clienți, diferența de preț s-ar putea dovedi imposibil de fi­nan­țat, în special dacă sursa o reprezintă un împrumut bancar. Impactul, probabil imposibil de calculat, s-ar putea să nu fie totuși atât de însemnat precum reclamă dezvoltatorii, în special dacă ți­nem cont de evoluția de anul trecut.

Specialiștii au comentat că modificările aduse ar putea reduce plaja potențialilor beneficiari. De altfel, cele mai recente de­clarații făcute de oficialii Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM) par a confirma că programul este mai atractiv pentru persoane cu venituri mici. Valoarea medie a creditelor acordate în prima lună de la lansare a fost de 110.000 de lei, res­pectiv 22.500 de euro.

„De la 18 septembrie (2020, n.r.) până în prezent, s-au acordat prin «Noua Casă» 1.400 de credite, în valoare de 154 de mili­oane de lei“, a declarat Dumitru Nancu, directorul general al FNGCIMM, citat de Agerpres. Astfel, în ciuda dublării plafonului maxim, sumele împrumutate au fost modice.

La ora actuală nu există nicio analiză pe această temă, în condițiile în care aștep­tările pieței erau ca valoarea împrumuturilor să crească spre plafonul de 140.000 de euro. Corelat cu amânarea pentru anul 2022 a reducerii TVA, unii analiști averti­zau chiar că prețurile din piață ar putea crește artificial către acest plafon, cum s-a întâmplat și cu „Prima Casă“ în urmă cu câțiva ani.

Datele compilate de compania de con­sul­tanță SVN România arată că puterea de cumpărare a românilor a cunoscut o creș­tere substanțială în ultimul deceniu. Dacă în 2008 erau necesare 393 de salarii medii pe economie sau 33 de ani pentru achiziți­o­narea unui apartament nou în București, perioada a scăzut la puțin peste 8 ani la nivelul anului 2020, în august.

În ciuda dificultăților din 2020, câștigul salarial real a înregistrat un avans de 4%, conform estimărilor oficiale ale Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, care anticipează că acesta va continua să crească în 2021. Alte prognoze sunt mai pe­si­miste, economiștii anticipând o creș­tere a șomajului în acest an.

Tendințe

Piața imobiliară din România ar putea suferi distorsiuni semnificative în următorii ani, dacă anumite schimbări generate de pandemia de COVID-19 se vor dovedi permanente.