Poluarea și pandemia sau cum se va schimba lumea după COVID-19

Via: rfi.ro

Organizația Mondială a Sănătății a fost lăsată la mâna unor regimuri autoritare precum cel de la Beijing, astfel că pericolul coronavirusului nu a putut fi evaluat corect, spune la RFI politologul Cristian Pîrvulescu. Acest fapt este consecința situației geopolitice globale și a războiului rece dintre Statele Unite și China. În opinia lui Cristian Pîrvulescu, lumea nu va mai fi aceeași după pandemia de coronavirus. Pe de o parte, ne putem aștepta să existe o presiune pentru modernizare și robotizare și preluarea masivă a unor atribuții de către zona online. Pe de altă parte, problemele sociale, problemele culturale, se vor adânci în egală măsură și nu este exclus să apară și probleme politice. De-a lungul istoriei, epidemiile au dus la căderea unor imperii. În contextul în care acum se vorbește despre faptul că aerul poluat are legătură directă cu ratele mari de decese din cauza COVID-19, politicienii lumii vor fi forțați să ia decizii curajoase pentru combaterea poluării, crede politologul Cristian Pârvulescu:

Cristian Pîrvulescu: Deși pare paradoxal, vor fi o serie de oportunități legate de online. Este evident că lumea a migrat în zona virtuală în mai mare măsură decât o făcuse înainte. Este vorba despre o fractură generațională care se adâncește, dar aceasta va fi una dintre consecințele directe. Dacă te uiți în România, vorbim de mai multe operațiuni online. Rezistența birocrației îndelungată la această modernizare astăzi nu mai are niciun fel de bază. Cu siguranță vor apărea și multe consecințe sociale. Pe de o parte, ne putem aștepta să existe o presiune pentru modernizare, robotizare și preluarea masivă a unor atribuții de către zona online. Pe de altă parte, problemele sociale și cele culturale se vor adânci în egală măsură. Nu este exclus să apară și probleme politice. Epidemii de genul acesta s-a întâmplat să aibă în istorie consecințe.

Reporter: Ce schimbări au generat ele de-a lungul istoriei?

C.P: De la căderea democrației ateniene la căderea Imperiului Roman de Apus până la prăbușirea sistemului lumii clasice după primul război mondial putem să vedem consecințe cumulate. Nu este vorba doar de o epidemie. Mă refeream la 430 î.e.n, când Sparta, datorită unei epidemii înfricoșătoare care înjumătățește populația ateniană, reușește să învingă imperiul atenian și schimbările au fost radicale. Pe de altă parte, căderea Imperiului Roman nu a fost direct consecința unei epidemii. Dar șirul de epidemii care s-a produs atunci a contribuit la scăderea coerenței politice a Romei și în final la preluarea de către ostrogoți a conducerii. Mai târziu, în ceea ce privește ciuma lui Iustinian, ea va bloca încercările lui Iustinian de a prelua conducerea asupra Italiei și în mare măsură va slăbi Imperiul Bizantin, ceea ce va asigura două secole mai târziu un mare succes pentru musulmani, pentru mare expansiune arabă care începe. În 1918 gripa spaniolă, care face mai multe victime decât războiul, va avea și ea consecințe asupra unei întregi viziuni asupra lumii. Aceste epidemii nu vin singure. Căderea Imperiului Roman a venit pe fondul unor schimbări climaterice care au permis dezvoltarea acestor epidemii și care în final au dus la căderea unei structuri politice hegemonice.

Citește articolul pe rfi.ro