Povestea drobului de sare sau despre „privatizarea” pădurilor României

Via: rfi.ro

Astăzi, în fața guvernului, sindicaliștii de la Romsilva au anunțat un miting de protest împotriva a ceea ce ei numesc pompos și alarmist „tentativa de privatizare a pădurilor românești”.

Adevărul este că situația pădurilor din România este mai complicată decât un miting la care se strigă un fake news. O parte a pădurilor a fost retrocedată și se află acum în proprietatea unor persoane fizice, o altă parte a pădurilor a fost retrocedată bisericii, o altă parte a fost cumpărată de fonduri de investiții din care cel mai cunoscut era cel al Universității Harvard și așa mai departe. Deci, pădurile din România au o structură de proprietate extrem de diferită, Romsilva administrând acum mai puțin de jumătate din suprafața împădurită.

Problema pădurilor nu este structura de proprietate, ci felul în care se administrează fondul forestier. Micii proprietari sunt nemulțumiți că nu mai pot tăia nici măcar un metru cub de lemn din propria pădure și că din venituri nu pot acoperi nici măcar costurile cu paza pădurii. Romsilva taie tot mai puțină masă lemnoasă, astfel că prețul lemnului de foc și cel pentru industria mobilei au devenit prohibitive și pentru populație și pentru producătorii de mobilă.

Dar, cum s-a ajuns la „sperietoarea” numită „vânzarea pădurilor României?”. Pe fond, este vorba despre o serie de modificări pe care guvernul le-a adus la sfârșitul anului trecut ordonanței privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Schimbarea legislației este necesară în contextul în care România își propune să acceadă în Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Una din axele de admitere în această organizație este îmbunătățirea guvernanței corporative.

Modificările legislative inițiate de guvern prevăd ca în termen de cel mult trei ani de la intrarea în vigoare a ordonanței, întreprinderile publice să se reorganizeze prin divizarea activităților de serviciu public de cele comerciale. Iar activitățile comerciale se vor transforma în societăți pe acțiuni.

De aici vine problema sindicaliștilor de la Romsilva. Actuala regie ar urma să se transforme în societate comercială. Este un principiu OECD pe care România îl transpune în practică. Logic. Ce este comercial trebuie să fie organizat ca atare.

Problema drobului de sare apare acum. Sindicatele de la Romsilva spun în felul următor: peste trei ani, după ce regia se va transforma în societate comercială, ar putea să vină cineva, respectiv o companie străină, care să cumpere pachetul majoritar al Romsilva și în felul acesta să pună mâna pe o parte din pădurile României.

Desigur, nimic nu este imposibil, printre altele ar putea să existe la un moment dat o vânzare a unui pachet minoritar de acțiuni, dar, deocamdată, plângem privind drobul de sare.

Speriați de vânzarea pădurilor, nimeni nu vorbește despre esența problemei. Ordonanța de modificare a guvernanței corporative aduce o serie de schimbări pozitive, precum separarea funcției statului de reglementare de cea de coordonare, prin crearea unei agenții specializate, elaborarea unei politici de proprietate a statului, eliminarea provizoratului pentru membrii consiliului de administrație sau faptul că orice întreprindere publică trebuie să urmărească obținerea profitabilității. Sunt principii care ne apropie de OECD.

Citește articolul pe rfi.ro