Poziția financiară și economică a României se deteriorează pe zi ce trece, în contextul războiului din Ucraina și al ritmului amețitor de creștere a prețurilor. Inflația, cursul, dobânzile, avansul economiei – toate se află într-un echilibru periculos de fragil.
Sistemul bancar din România a avut în martie un deficit-record de lichiditate, fiind necesară o intervenție substanțială a Băncii Naționale a României (BNR) pentru corectarea acestuia. Poziția de lichiditate a băncilor de la nivel local față de BNR a înregistrat un deficit de 16,5 miliarde de lei (stoc mediu zilnic).
Acesta a fost peste cel înregistrat în momentul izbucnirii pandemiei de COVID-19, în aprilie 2020, prima lună în care economia locală a fost practic închisă, lună în care deficitul de lichiditate al sistemului bancar a fost de 14,6 miliarde de lei (stoc mediu zilnic).
Băncile au apelat la operațiunile repo ale băncii centrale, prin care BNR acordă lichiditate la dobânda-cheie de politică monetară (3% din aprilie), însă acestea au fost insuficiente, sistemul bancar fiind nevoit să împrumute sume considerabile și prin intermediul facilității de creditare a băncii centrale (Lombard), unde dobânda este mai mare (4%).
În pofida utilizării tuturor instrumentelor din arsenal, inflația continuă să ridice mari probleme. În martie a depășit pragul de 10%, după o creștere de aproape două puncte procentuale față de luna anterioară. Și, după cum observa și consilierul de strategie al BNR, Adrian Vasilescu, creșterea din martie nu a mai venit din energie, ci din efectele de runda a doua, respectiv impactul prețurilor din energie asupra altor categorii de bunuri și servicii.
„Am văzut o schimbare fermă de lider. Practic, au pierdut întâietatea ca factori producători de inflație mărfurile nealimentare, care au trecut acum pe locul doi, și a luat conducerea plutonul de mărfuri alimentare“, a explicat Vasilescu. El a adăugat că aceste efecte de runda a doua au fost cele care au stat în spatele deciziei BNR de a majora dobânda-cheie de politică monetară cu 50 de puncte de bază la începutul lunii aprilie.
Un alt aspect îngrijorător al evoluției inflației este faptul că trecerea la procentul „de două cifre“ s-a produs mai repede decât estimau specialiștii, care se așteptau ca aceasta să aibă loc în aprilie, odată cu expirarea măsurilor guvernamentale de sprijinire a plății facturilor la energie.
Cei mai mulți economiști și-au revizuit în scădere proiecțiile legate de creșterea produsului intern brut (PIB) din acest an. 2022 ar fi trebuit să marcheze o consolidare a revenirii din pandemia de COVID-19, însă noile prognoze indică un avans modest al activității economice.
Recent, Banca Mondială a operat o corecție însemnată a prognozei de creștere economică a României, la 1,9% din PIB, de la 4,6% – estimarea anterioară. Mai mult, specialiștii internaționali au avertizat că prelungirea războiului din Ucraina riscă să transforme creșterea în scădere, în pofida faptului că economia locală este mai puțin expusă efectelor directe ale conflictului militar.
Inflația ridicată și corecția în jos a creșterii economice au dus la apariția temerilor privind materializarea unui fenomen de stagflație la nivel local. Șomajul, care se menține sub 6% de ceva timp, este singurul indicator care oferă speranțe că nu ne îndreptăm, cel puțin deocamdată, spre vremuri dificile.
După o revenire solidă în 2021, perspectivele de creștere ale economiei românești pentru acest an sunt tot mai pesimiste.
FOTO: Getty
Trebuie să te autentifici pentru a publica un comentariu.