Poziția financiară și economică a Ro­mâniei se deteriorează pe zi ce trece, în contextul războiului din Ucraina și al ritmului...

Via: Newmoney.ro

Poziția financiară și economică a Ro­mâniei se deteriorează pe zi ce trece, în contextul războiului din Ucraina și al ritmului amețitor de creștere a pre­țu­rilor. Inflația, cursul, dobânzile, avansul economiei – toate se află într-un echi­libru periculos de fragil.

Sistemul bancar din România a avut în martie un deficit-record de lichiditate, fiind necesară o intervenție substanțială a Băncii Naționale a României (BNR) pen­tru corectarea acestuia. Poziția de li­chiditate a băncilor de la nivel local față de BNR a înregistrat un deficit de 16,5 mi­liarde de lei (stoc mediu zilnic).

Acesta a fost peste cel înregistrat în mo­mentul izbucnirii pandemiei de COVID-19, în aprilie 2020, prima lună în care economia locală a fost practic închisă, lună în care deficitul de lichiditate al sis­temului bancar a fost de 14,6 miliarde de lei (stoc mediu zilnic).

Băncile au apelat la operațiunile repo ale băncii centrale, prin care BNR acordă lichiditate la dobânda-cheie de politică monetară (3% din aprilie), însă acestea au fost insuficiente, sistemul bancar fiind nevoit să împrumute sume considerabile și prin intermediul facilității de cre­di­tare a băncii centrale (Lombard), unde dobânda este mai mare (4%).

    În pofida utilizării tuturor instrumentelor din arsenal, inflația continuă să ridice mari probleme. În martie a depășit pragul de 10%, după o creștere de aproape două puncte procentuale față de luna anteri­oară. Și, după cum observa și consilierul de strategie al BNR, Adrian Vasilescu, creșterea din martie nu a mai venit din energie, ci din efectele de runda a doua, respectiv impactul prețurilor din energie asupra altor categorii de bunuri și servicii.

    „Am văzut o schimbare fermă de lider. Practic, au pierdut întâietatea ca factori producători de inflație mărfurile nealimentare, care au trecut acum pe locul doi, și a luat conducerea plutonul de mărfuri alimentare“, a explicat Vasilescu. El a adăugat că aceste efecte de runda a doua au fost cele care au stat în spatele deciziei BNR de a majora dobânda-cheie de politică mone­tară cu 50 de puncte de bază la începutul lunii aprilie.

    Un alt aspect îngrijorător al evoluției in­flației este faptul că trecerea la procentul „de două cifre“ s-a produs mai repede de­cât estimau specialiștii, care se așteptau ca aceasta să aibă loc în aprilie, odată cu ex­pi­rarea măsurilor guvernamentale de spri­jinire a plății facturilor la energie.

    Cei mai mulți economiști și-au revizuit în scădere proiecțiile legate de creșterea produsului intern brut (PIB) din acest an. 2022 ar fi trebuit să marcheze o consolidare a revenirii din pandemia de COVID-19, însă noile prognoze indică un avans mo­dest al activității economice.

    Recent, Banca Mondială a operat o co­recție însemnată a prognozei de creștere economică a României, la 1,9% din PIB, de la 4,6% – estimarea anterioară. Mai mult, specialiștii internaționali au avertizat că pre­lungirea războiului din Ucraina riscă să transforme creșterea în scădere, în pofida faptului că economia locală este mai puțin expusă efectelor directe ale conflictului militar.

    Inflația ridicată și corecția în jos a creș­terii economice au dus la apariția temeri­lor privind materializarea unui fenomen de stagflație la nivel local. Șomajul, care se men­ține sub 6% de ceva timp, este singurul indicator care oferă speranțe că nu ne îndreptăm, cel puțin deocamdată, spre vre­muri dificile.

    După o revenire solidă în 2021, perspectivele de creștere ale economiei românești pentru acest an sunt tot mai pesimiste.

      FOTO: Getty