Primele sancțiuni după scandalul de la ATI Sibiu. Vasile Barbu : avem proceduri la contenționarea pacienților dar nu le respectăm

Via: rfi.ro

Amenzile s-au dat pentru nerespectarea procedurii privind legarea pacienților, respectiv lipsa registrului de contenție și a acordului. De asemenea, s-a constatat că în foile de observație există doar parafa medicului rezident an I sau II, și nu cea a mediciului primar. Totul a pornit de la dezvăluirile unei foste asistente de la secția ATI a spitalului, apărat cu îndârjire de Colegiul Medicilor Sibiu care spunea că „au fost prezentate ca şi practici abuzive nişte proceduri medicale obişnuite într-un serviciu ATI, cum sunt sedarea, contenţia mecanică a bolnavilor intubaţi cu mijloace destinate în acest scop deoarece un pacient agitat poate să se autolezeze prin smulgerea cateterelor, abordului venos sau chiar a sondei necesare ventilaţiei mecanice”. Și Societatea Română de Anestezie și Terapie Intensivă clama zilele trecute că „a fost suficient ca o persoană cu instrucție, experiență medicală și credibilitate foarte limitate să lanseze niște acuzații grave dar nemaiauzite, puțin plauzibile, total neverificate, pentru ca multe canale mass-media să le preia și să se lanseze într-o campanie virulentă de acuzații la adresa colegilor de la ATI Sibiu și a medicilor din România în general”. Instituția a subliniat într-un comunicat că, de fapt, „contenționarea (limitarea mobilității) pacientului, mecanică (prin legare) și/sau medicamentoasă (sedare) sunt procedee recunoscute, recomandate și legiferate atât la nivel internațional cât și în România, iar statisticile arată că între 50% și 90% dintre pacienți sunt imobilizați prin cel puțin una dintre metode în cursul sejurului la terapie intensivă. Afirmațiile conform cărora numai în România se aplică proceduri de contenționare sunt mincinoase, fiind făcute fie cu bună știință, fie cu deplină ignoranță”.

La RFI, Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, spune că este adevărat că procedura este una utilizată peste tot în lume dar, subliniază acesta apăsat, aceasta presupune niște reguli clare : măsura legării sau sedării unui pacient se ia dacă nu există altă soluție de către medic, obligat să scrie într-un registru că a contenționat un pacient, de ce și cât timp. Apoi, măsura trebuie limitată în timp și pacientul trebuie supravegheat constant. De ce? Vasile Barbu dă chiar exemplul secției ATI de la Sibiu unde un pacient cu mască de oxigen a fost legat de mâini și lăsat timp de mai multe ore fără supraveghere. Cardiac, bărbatul a

fost la un pas de sufocare după ce masca de oxigen I s-a deplasat, fără să aibe mâinile libere să o repoziționeze sau să acceseze un buton de panică. În fine, insist Vasile Barbu, contenționarea mecanică în sine presupune anumite dispozitive speciale și nu poți lega cu sfoară, tifon sau ”cordonul de la halat” un pacient. În fine, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților insist că la măsură ar trebui să se apeleze doar în ultimă instanță, date fiind riscurile implicate : un pacient legat și nesupravegheat poate muri sufocat sau înecat cu propria salivă sau vomă, poate face răni, poate suferi atrofii muscular sau chiar tromboze care pot fi letale. Totuși, Vasile Barbu spune că toată povestea de la Sibiu are și un aspect pozitiv : autoritățile ar lua acum în calcul elaborarea unui ghid clar pentru secțiile ATI privind utilizarea contenționării.

Citește articolul pe rfi.ro