Principala îngrijorare a mediului de afa­ceri: „Reforma fiscală“ pe care România s-a angajat să o facă în schimbul banilor din...

Via: Newmoney.ro

Îngrijorarea principală a mediului de afa­ceri este faptul că „reforma fiscală“, pe care România s-a angajat să o facă în schimbul banilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), nu va fi altceva decât introducerea de noi taxe pentru cei „buni de plată“, în condițiile în care studiile și analizele din piață arată că există numeroase „portițe“ ce pot fi închise în calea evazioniștilor și a celor ce pra­ctică optimizări fiscale excesive.

La finalul misiunii de evaluare a Româ­niei în baza Articolului IV, delegația Fondului Monetar Internațional (FMI), con­dusă de Kees Martijn, avertiza că reconstruirea spațiului fiscal prin reducerea deficitului este esențială. În absența unor măsuri credibile de reducere a deficitului bugetar, România va fi ocolită de investitori și va avea dificultăți în a atrage re­surse financiare, în condițiile în care plă­tește deja cele mai mari costuri din Europa. Potrivit datelor Eurostat, la nivelul lunii aprilie, randamentul mediu al obliga­țiu­nilor pe zece ani ale României era de 6,61%, la mică distanță aflându-se Ungaria. În cazul țării vecine însă, autori­tățile au majorat dobânda-cheie de politică monetară la 5,4%, în vreme ce în România era de doar 3%.

În opinia experților FMI și nu numai, pentru reducerea nivelului deficitului, care amenință și nivelul datoriei pu­blice, România trebuie să-și majoreze veniturile bugetare cu cel puțin 2% din PIB. Un prim capitol bugetar care necesită optimizare, în opinia lor, este impozitul pe venit, care permite sustragerea de la plata taxelor prin apelarea la alte forme de fiscalizare, dar care suferă și din cauza multiplelor ca­te­gorii de salariați care sunt exceptați (cel mai recent, angajații din agricultură și din industria alimentară).

    O altă soluție oferită de FMI vizează ta­xele de proprietate, notorii de mici din cauza impactului pe care le-ar avea orice majorări asupra rezultatelor de la vii­toarele alegeri locale. FMI a recomandat totuși co­re­larea acestor impozite cu valoarea de piață a pro­prie­tăților, soluție ce ar duce la crește­rea veniturilor bugetare cu 0,25% din PIB. Impozitarea emisiilor de carbon a fost la rândul său propusă, în contextul în care din eva­luă­rile experților FMI este improba­bil ca guvernul de la București să reușească să se încadreze într-o țintă de deficit de 5,8% din PIB în acest an, din estimările lor acesta urmând să se ridice la 6,75% din PIB.

    „Cele 333 de firme care înregistrează venituri peste 100 de milioane de euro con­centrează 36% din toate rulajele comerciale realizate de toate companiile active în Ro­mâ­nia, contribuie cu 32% la veniturile din TVA încasate la bugetul public, asigură 29% din impozitul pe profit la bugetul public, respectiv 17% la impozitul pe venit și contribuțiile sociale pentru contractele de muncă“, reiese din analiza sa. Cele 333 de com­panii vizate de taxa de solidaritate an­ga­jează circa 650.000 de salariați, pe care îi plăteau la nivelul anului 2020, în medie, cu aproape 7.000 de lei brut, cu 30% peste media națională.

    Supraimpozitarea acestoranu doar că va face România mai puțin atrac­tivă pentru in­vestiții, dar va afecta popu­lația, deoarece im­pozitul va fi transferat, cu siguranță, în prețurile bunurilor și servicii­lor oferite de aceste companii.

    Inflația s-a apropiat în luna mai de 15% din PIB, prag pe care BNR speră să nu-l treacă, deoarece ar complica și mai mult o ecuație deja complicată: cât pot fi ma­jorate dobânzile pentru a ține în frâu prețurile, înainte ca economia să o ia la vale? Creș­te­rea PIB din trimestrul I, de 6,5% față de 2021, este de natură să îngrijoreze în acest context, deoarece poate fi folosită ca argument pentru creșteri de dobândă, dar și de taxe. Ar fi vorba de măsuri anticiclice, recomandate de cărțile de economie, dar poate com­plet neadecvate realității din teren.

    Un grup de 20 de econo­miști adunați în jurul Consiliului Fiscal a elaborat la jumă­ta­tea lunii mai un document care ar sprijini efortul au­to­rităților de a reface echi­librele macroeconomice.

      FOTO: Getty