Problema creșterii economice: nu ritmul, calitatea

Via: rfi.ro

La nivel general, anul trecut, creșterea economică a fost de 4,1%. De la început trebuie spus că bugetul inițial a fost construit pe o cifră mai mare de creștere economică, de 5,5%, dar evoluțiile din ultimele luni ale anului trecut, în sensul schimbării guvernării, aproape că fac mai puțin importantă tema prognozei de creștere economică din anul 2019. Mai importantă este acum realitatea.

Interesant este că ultimul trimestru al anului trecut a adus un salt important al creșterii. Este o creștere cu 1,5% față de trimestrul precedent. Este un ritm care nu a mai fost atins din trimestrul III al anului 2018. De atunci până acum creșterea economică a încetinit.

Analiștii financiari pun această creștere economică pe seama plăților restante efectuate de către guvernul PNL. Este perfect posibil ca achitarea unor plăți către mediul privat sau către administrația locală să fi condus la stimularea creșterii economice. Aceasta s-a văzut și în statistici.

Una peste alta, economia românească încheie cu un nivel decent de creștere. După ce a realizat o creștere de 6,8%, în anul 2017, de 4,4%, în anul 2018, iată că anul trecut se încheie cu o dinamică de 4,2%.

Economia românească a ajuns la al optulea an de creștere. Linia este frumoasă, cifrele sunt în unii ani de-a dreptul spectaculoase, problema este că beneficiile creșterii economice s-au alocat cu precădere în domeniul social. Adică, au avut loc creșteri substanțiale de salarii bugetare și pensii. Din păcate, investițiile publice au fost destul de sărace în realizări. Atât în ceea ce privește alocările de la buget, cât și în privința rezultatelor concrete.

În plus, economia a intrat într-o zonă mai liniștită de creștere, în sensul că ritmul este mai redus, dar totuși important. Este o situație, paradoxal, mai bună, pentru că un ritm prea mare al creșterii economice îi determină pe politicieni să aloce fondurile bugetare către zonele sociale. Poate că o încetinire a creșterii va face ca ritmul să fie mai sănătos și să se bazeze și pe investiții, nu doar pe consum. Vom vedea pentru că, totuși, următoarea perioadă aduce importante provocări în ceea ce privește creșterea cheltuielilor bugetului cu pensiile și salariile.

Unde ne aflăm raportat la statele membre ale Uniunii Europene? Am pierdut poziția de lider în materie de creștere economică. Anul trecut, Ungaria a detronat România având o creștere economică de 4,6%. România este pe locul doi, cu un ritm de 4,1%.

Chiar dacă nu toate statele au raportat datele pe ultimul trimestru al anului trecut și deci pe întregul an, cifrele sunt edificatoare. Mai trebuie văzut și cum au evoluat cele mai mari economii ale Uniunii Europene. Germania închide anul cu o creștere de 0,5%, dar după o stagnare în ultimul trimestru al anului trecut.

Franța termină 2019 cu o creștere modestă de 0,8%, dar cu un ultim trimestru în care apare o recesiune tehnică, adică o scădere de 0,1%.

Italia înregistrează o stagnare la nivelul anului trecut și o recesiune tehnică, în trimestrul al patrulea, cu un minus 0,3%.

Spania urcă cu 1,8%, un ritm bun, dublu față de media zonei euro, care este de 0,9%.

Citește articolul pe rfi.ro