Problema României cu presa de limbă maghiară (și de ce UDMR ar trebui să dea explicații)

Via: rfi.ro

După cum aflăm de pe pagina sa de internet, Asociația „Atlatszo Erdely” își propune să contribuie la construirea unei comunități maghiare din Transilvania transparentă, responsabilă și democratică. Pentru aceasta este indispensabil să avem o presă independentă, cu o atitudine critică față de putere, spune Asociația. Un act de curaj, în condițiile date.

Pe scurt: grație subvenționării masive din partea guvernului ungar, Asociația pentru Spațiul Media Transilvan a devenit principalul deținător al mediei de limbă maghiară din România, după un model existent deja în Ungaria. Acolo unde, la fel, aproape toate publicațiile și mediile audiovizuale au fost preluate de o fundație controlată de apropiați ai premierului Orban.

Subvențiile sunt masive, trustul de presă înregistrând unele dintre cele mai mari venituri din media românească în general, după cum arată raportul. În 2020, veniturile s-au ridicat la 3,6 milioane de euro, ceea ce situează organizația media pe locul opt la nivel național – și numai a zecea parte din încasări reprezintă publicitate.

Dar care e problema? – vor întreba mulți.

Problema este că media de limbă maghiară din România a devenit, aproape exclusiv portavocea guvernului lui Viktor Orban. Sau, în cel mai bun caz, nu poate publica materiale care n-ar conveni guvernului de la Budapesta.

Ungaria desfășoară de mai mulți ani programe de sprijin pentru comunitățile maghiare din afara țării – iar cea din România este cea mai importantă. Dar dacă micile întreprinderi, proiectele de dezvoltare locală, stadioanele sau echipele de fotbal nu pleacă din România – așa cum se spune – cu acestă organizație media este altceva.

Pentru că aici vorbim despre o influență politică într-un sens care lasă loc multor întrebări și deja pare să fie în contra intereselor României.

De exemplu, afirmația purtătoarei de cuvânt, Hegedűs Csilla, că UDMR sprijină ”în mod natural” ideea ca maghiarii din Transilvania cu dublă cetățenie să participe la referendumul organizat de Viktor Orban pe tema proiectului de lege anti-LGBT.

Sau inițiativa deputatului István Csomortányi, președinte al Partidului Popular Maghiar din Transilvania și ales pe listele UDMR, privitoare la o lege anti-minorități sexuale, după modelul celei din Ungaria.

Coincidență, preocupări similare cu cele ale formațiunii AUR, deschis antieuropeană și care în recenta campanie electorală din Republica Moldova a făcut, intenționat sau nu, jocul Kremlinului. Și care a protestat față de sancțiunile europene la adresa Ungariei.

Dar dacă formațiunea AUR și-a vădit nu odată accentele antiminoritare, este greu de găsit un argument rațional pentru care tocmai reprezentantul unei minorități propune o lege anti-minoritară.

Nu trebuie să fii cine știe ce politician de anvergură ca să înțelegi că o lege îndreptată împotriva unei minorități, indiferent de tipul acesteia, va atrage după sine o alta, apoi o alta și așa mai departe.

De unde știm? Știm, pentru că aceste lucruri s-au mai întâmplat în Europa, începând cu anii 1930. Consecințele le cunoaștem.

Spre un conflict cu instituțiile europene?

Liderul AUR, George Simion, declara recent că se dorește a fi un Viktor Orban de România. Iar asta ar trebui să le dea fiori reci maghiarilor din România și ar fi un motiv suficient pentru o delimitare hotărâtă a UDMR față de orice proiect anti-minoritar, de oriunde ar veni acesta.

Citește articolul pe rfi.ro