Reformele fiscale care urmează să fie puse la punct în 2022 la nivel european și internațional vor avea efecte seri­oase...

Via: Newmoney.ro

Reformele fiscale care urmează să fie puse la punct în 2022 la nivel european și internațional vor avea efecte seri­oase asupra companiilor active pe piața lo­cală, mai ales că peste acestea se vor su­prapune și câ­teva obiective „națio­nale“ în materie de fiscalitate.

Anul 2022 este unul încărcat din perspectiva agendei europene pe teme legate de fiscalitate. În acest an ar urma să fie tran­șate negocieri importante, cele mai impor­tante și de impact pentru România teme vizând regulile fiscale (limitele de de­ficit și datorie publică), salariul minim european și impozitul minim global.

Discuții se vor purta și pe noile taxe pe care Comisia Europeană va trebui să le in­troducă pentru a-și asigura sursele de ve­nit necesare pentru a rambursa credi­tele accesate în contextul pandemiei pentru sprijinirea relansării economiei Uniunii Europene (granturile NextGenera­tion­EU acordate statelor membre).

La sfârșitul anului trecut, executivul european a propus trei noi taxe în acest sens. Prima vizează transferul a 25% din taxele provenite din comercializarea certificatelor de emisii (așa-numitele certificate verzi) de la bugetele naționale către bugetul Uniunii. Comisia estimează că în perioada 2026-2030 ar încasa astfel 12 mi­liarde de euro anual – sumă care, în esență, ar dispărea din bugetele naționale.

    În cazul României, acest lucru s-ar traduce printr-o creștere de cel puțin 25% a salariului minim. 21 din cele 27 de state europene au un salariu minim impus prin lege, iar în restul de 6 (Austria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Italia și Suedia), nivelurile sunt stabilite prin negocieri colective.

    Exprimate în euro, salariile minime lunare variază de la 332 de euro în Bulgaria la 2.202 euro în Luxemburg, potrivit datelor Eurostat. Având în vedere impactul pe care l-ar putea avea propunerea eu­ropeană asupra bugetelor companiilor, în special din statele mai puțin bogate, negocierile se anunță dure.

    Pe scena globală, „bătălia“ se va da între statele „frugale“ care susțin o disciplină fis­cală cât mai strânsă (Țările de Jos, Germa­nia, Austria și țările nordice) și statele care vor mai mult spațiu fiscal în buget pentru stimularea investițiilor (Franța, Italia).

    Indiferent de modul în care se va tranșa acest subiect, România și-a asumat prin PNRR readucerea deficitului bugetar sub 3% din PIB. Iar de acest angajament depind aproape 30 de miliarde de euro.

    ­

      FOTO: Getty