Resursele din Marea Neagră care ne-ar putea asigura independența energetică riscă să fie lăsate pe fundul mării

Via: Newmoney.ro

Vastele resurse de gaze ale Mării Negre, care ar putea asigura independența ener­getică a țării în viitoarele decenii și ar aduce zeci de miliarde produsului intern brut și bugetului național, par mai aproape ca oricând să fie lăsate sub fundul mării.

„Pentru prima dată, mă tem că vom trece de la «când» la «dacă».“ Declarația a fost făcută la începutul lunii trecute de Christina Verchere, CEO al OMV Petrom, una dintre companiile implicate în proiectul Neptun Deep de extracție a gazelor din Ma­rea Neagră. Este o premieră în atitudinea conducerii companiei petroliere, care a fost întotdeauna optimistă că va lua o de­cizie finală de investiție, care să permită extracția vastelor resurse de gaze din Ma­rea Neagră. Pe șleau, Verchere pune pen­tru prima dată sub semnul în­trebării viito­rul proiectului.

Un studiu făcut de Biriș Goran arăta că, în final, 90% din profitul exploatării gazelor din Marea Neagră sunt partea statului, prin sistemul de taxare. „Ce investitor ar fi dispus să dea 90% din profitul lui, folosind, ade­vărat, resursele noastre?“, s-a întrebat re­toric avocatul Gabriel Biriș. „Tot suntem la dublul mediei europene chiar și cu impozitul nostru pe profit mai mic“, a spus atunci Biriș despre taxarea specifică secto­rului petrolier de la noi.

    În 2019, Guvernul PSD Dăncilă a elaborat un draft de modificare a Legii offshore, prin care mare parte din prevederile des­cu­rajatoare pentru petroliști, introduse în era Dragnea, au fost înlăturate. Proporțiile urmau să fie mai echilibrate – 60% din pro­fit la stat, 40% pentru companii –, iar petro­liștii au salutat decizia. Guvernul a căzut, iar noul executiv PNL nu și-a mai asumat proiectul. De atunci, ministrul economiei a susținut că e nevoie de un consens politic în Parlament pentru a se modifica legea. Și, pe lângă faptul că nu s-a modificat nimic, a venit și anunțul companiei americane Exxon Mobil, care a anunțat că scoate la vân­zare partea sa de 50% din perimetrul Neptun Deep.

    Dintre toate proiectele, singurul care a avansat a fost cel al BSOG. Compania a luat decizia de a extrage gazele, lucrează acum la infrastructură, iar primele gaze vor ajunge la țărm în 2021. Însă, dacă atunci Legea offshore nu se va schimba în sensul relaxării condițiilor când gazele vor fi puse pe piață, compania ar putea da sta­tul român în judecată, așa cum de altfel, voalat, a și sugerat. Motivul este simplu: față de momentul în care s-a acordat concesiunea pentru explorare-exploatare, s-au schimbat regulile.

    Cei de la OMV pare că s-au săturat să tot aștepte și, potrivit unor surse, ar fi anunțat Guvernul că dacă nu ia o decizie până în vară, vor fi nevoiți să retragă banii pentru proiectul din România. Implicit, Guvernul recu­noaște acest lucru.

    „Punctul de vedere al meu și al premie­rului este același: Legea offshore nu se mo­difică decât în Parlament, prin consens po­litic al tuturor grupurilor parlamentare. Până nu se obține acest consens politic, nu putem modifica, vorbim de modificarea Legii offshore“, a spus ministrul economiei, Virgil Popescu. Întrebat de jurnaliști dacă reprezentanții OMV i-au adus la cu­noștință că vor să se retragă din proiectul Neptun Deep, el a răspuns: „Este exclus. Nu s-a vor­bit așa ceva la discuții“. Jurnaliștii au insistat să afle dacă este adevărat că OMV a dat termen vara acestui an pentru o decizie de investiții în Ma­rea Neagră. „Nu există ca un investitor să dea un termen unui guvern vizavi de așa ceva. Nu s-a discutat“, a spus Popescu. Când jurnaliștii au întrebat dacă acesta este termenul OMV pentru a lua decizia dacă merge mai departe cu proiectul, oficialul a arătat: „Termenul OMV este terme­nul OMV. Guvernul României nu modifică Legea offshore. Am spus acest lucru. Există un Parlament care poate să modifice o lege“.

    „Green Deal”

    „Green Deal“ sau Pactul Ecologic European presupune ca până în anul 2050 Uni­unea Europeană să ajungă la neutralitatea climatică a economiei sale. Utilizarea combustibililor fosili va fi sever diminuată în viitor (pentru cărbune, acest lucru se în­tâmplă deja) și există temerea că gazele nu vor mai putea fi folosite deloc după anul 2035, așa că este vital ca ele să fie utilizate acum în procesul tranziției energetice.

    ­­­­ț

    ­

    Despre celălalt proiect gigantic, Nord Stream 2, prin care gazele rusești ajung direct în nordul Germaniei, prin conducta din Marea Baltică, ocolind iar Ucraina, și care poate transporta anual pe cele două fire de zece ori consumul României, s-a tot vorbit. Se face și el, în ciuda opoziției și a sancțiunilor Statelor Unite.

    În zonă, sunt alimentate cu gaz și terminalele de LNG (gaz natural lichefiat) din Polonia și din Grecia, urmând să se con­struiască și altele. Gaze vor veni și din Azerbaidjan, pe ruta Trans Adriatic Pipeline (Turcia-Grecia-Italia) tot în acest an. Rezerve uriașe s-au descoperit în ultimul timp în zonele offshore din Mediterană ale Israelului și ale Egiptului, despre care vorbea Nicolescu. Deci, zona are destule și va fi, la propriu, inundată cu gaze.

    Dincolo de întârzierea pro­iectelor deja demarate, am putea asista la și la o în­târziere a lansării la licitație a noilor perimetre din Marea Neagră, 6 la număr.