Retrospectiva anului 2019 în Suedia

Via: rfi.ro

A fost greu și a fost lung. Atât de lung încât foarte mulți nu se mai așteptau să se termine și se pregăteau să meargă să mai încerce o dată. Despre procesul de formare a guvernului suedez este vorba. El a durat 129 de zile, un adevărat record care a surclasat puternic anul 1979 când totul durase 25 de zile. Altfel spus, alegerile din septembrie 2018 au produs în Suedia un guvern stabil în ianuarie 2019.

Problema a fost eternă rivalitate dintre dreapta și stânga, faptul că nicio grupare nu a câștigat majoritatea parlamentară și dorința tuturor de a avea un prim-ministru propriu. Adăugați la asta hotărârea unor partide precum cel de centru de a nu guverna nici cu extremă dreaptă, dar nici a susține vechiul prim-ministru și veți avea o imagine clară a peisajului politic suedez la începutul anului.

Însă, cum nimic nu e mai volatil decât promisiunile politice, într-un final intențiile s-au schimbat iar Stefan Löfven, fost prim-ministru din partea social-democraților a devenit și nou prim-ministru pentru încă un mandat. Pentru puțină culoare ar trebui reamintit că acesta promisese să nu mai candideze la acest fotoliu dacă alianța de dreapta va primi mai multe locuri în Parlament decât cea de stânga. Șansa a făcut că acest lucru nu s-a întâmplat, însă diferența a fost de exact un scaun, 143 la 144.

Pe de altă parte, de la ultimele alegeri încoace și partidul de extremă dreaptă, Democrații suedezi, se vede din ce în ce mai bine datorită atât celor celor 62 de scaune câștigate în Parlament cât și faptului că pentru prima dată un mare partid de dreapta, Moderații, au declarat că e posibil să colaboreze cu acesta. Până de curând, toate formațiunile politice suedeze excluseseră din start orice relație de prietenie cu extremă dreaptă.

Și tot în politică, primăvara a adus și alegerile europarlamentare ale căror rezultate au arătat o scădere destul de importantă a popularității marilor partide. Adevăratele câștigătoare au fost trei partide ceva mai modeste: Creștin-democrații, Centriștii și Verzii. Aceștia din urmă, după ce obținuseră sub 5% la parlamentare au depășit 10% la europene. O explicație dată atunci a fost aceea că suedezii consideră că protejarea mediului e mai puțin o problemă națională, cât mai mult una europeană. Oricum ar fi, bâlbâielile în formarea guvernului au avut cu siguranță rolul lor în scorul final.

O altă temă de discuții aprinse în Suedia lui 2019 a fost cea legată de cei aproximativ 300 de suedezi care, în ultimii 7 ani au ales să meargă să lupte pentru Statul islamic.

După ce Donald Trump a cerut țărilor care au foști militanți în trupele Statului Islamic, actualmente arestați de milițiile kurde, să își ia acasă cetățenii și să îi judece acolo, răspunsul prim-ministrului suedez Stefan Löfven a fost un clar nu. Iar motivul invocat a fost acela că militanții ISIS de origine suedeză au mers să lupte nesocotind sfaturile care li s-au dat de autoritățile de la Stockholm. Conform lui, singurii care ar putea constitui o excepție sunt copiii.

Citește articolul pe rfi.ro