Riscurile la adresa stabilității financiare sunt în creștere. Ce puncte sensibile au băncile în perioada ce urmează

Cu excepția legislației imprevizibile, riscurile cu care se confruntă băncile par a se fi temperat în ultima jumă­tate de an. În bilanțuri se acumulează însă niște puncte sensibile.

Acest articol a apărut în numărul 68 (24 iunie – 7 iulie 2019) al revistei NewMoney

În primul trimestru din acest an, profitul sistemului bancar s-a ridicat la peste 380 de milioane de euro, în ușoară creștere față de anul anterior. Contextul a fost unul tensionat, având în vedere nume­roa­sele modificări intempestive ale le­gis­lației, de natură să afecteze atât rezulta­tele instituțiilor de credit, cât și stabi­li­tatea sistemului financiar în ansamblu.

Populația a continuat totuși să aibă un acces ridicat la piața creditului, deși acesta a fost în ușoară scădere față de perioada anterioară. Indicele privind accesul la finanțare (affordability index) con­tinuă să aibă o valoare supraunitară, care indică un venit mediu superior celui necesar obținerii unui credit ipotecar, dar inferior valorii din decembrie 2017, de exemplu. „Această scădere a survenit în special ca urmare a majorării ratelor de dobândă, inclusiv din perspectiva ini­țiativelor legislative recente“, notează ex­perții BNR în cel mai recent Raport asu­pra Stabilității Financiare.

    Similar, gradul de accesibilitate la piața imobiliară în absența apelării la finanțare bancară este la un nivel bun, mai redus însă în cazul orașelor care au înregistrat creșteri accelerate ale prețu­rilor în ultima perioadă. Indicele preț/venit este în prezent de 7,6 ani pentru un apartament cu două camere în Bucu­rești și de 10,4 ani pentru un apartament similar în Cluj.

    PIAȚA IMOBILIARĂ. Cu toate acestea, expunerea sectorului bancar față de piața imobiliară și-a întrerupt tendința de scă­dere din ultimii ani. În martie, băncile înregistrau expuneri de 64,9 miliarde de lei (13,8 miliarde de euro) față de piața imo­bi­liară comercială, echivalentul a 58% din portofoliul corporate, în creștere față de aceeași perioadă a anului trecut.

    Structura expunerilor s-a menținut con­stantă în ceea ce privește tipurile de cre­di­te acordate. Astfel, majoritatea expune­rilor bancare pentru acest sector este re­prezentată de expuneri indirecte (creditele cu garanții imobiliare, 67% din total), restul de expuneri directe, în valoare de 21,4 miliarde de lei (4,5 miliarde de euro), fiind credite acordate firmelor care activează în sectoarele construcții și imobiliare. „Evo­lu­țiile modeste ale prețurilor proprietăților, în condițiile accelerării costurilor de con­strucție și a celor cu forța de muncă sunt de natură a eroda capacitatea acestor fir­me de rambursare a datoriilor față de instituțiile de credit“, avertizează banca centrală.

    Rata de neperformanță calculată conform metodologiei europene s-a îmbună­tățit considerabil în cazul companiilor din domeniul imobiliar (cu 6,6 puncte procentuale față de luna martie 2018, ajungând la 5,5% în primul trimestru din acest an), în timp ce pentru companiile din construcții rata neperfor­manței s-a menținut semnificativ peste media înregistrată de ansamblul companiilor nefinanciare (22,5%, în scădere cu doar trei puncte procentuale față de luna martie 2018).

    CREDITARE. Sectorul financiar nu a reușit să țină piept creșterii produsului intern brut (PIB), așa încât intermedierea finan­ciară a atins un nou nivel minim. Aceasta a fost de 61,8% din PIB în primul trimestru, după o diminuare de nouă puncte procentuale față de aceeaşi perioadă a anului tre­cut. Sistemul bancar deține cea mai însem­nată pondere în sistemul financiar, de circa 75%. În comparație cu economiile similare din regiune, sectorul bancar ro­mâ­nesc continuă să dețină cea mai redusă pondere a activelor în PIB.

    În ceea ce privește structura activelor, băncile au preferat să își mențină o expunere ridicată asupra datoriei publice, de circa 21%. Pe piața creditului, în primele trei luni din 2019, creșterea a rămas sub­stanțială pe componenta în lei în cazul cre­ditului de tip retail, respectiv pe componenta în valută în cazul creditului corporate.

    Modelul de afaceri este în general unul conservator și este încadrat în cea mai mare parte la categoria de risc mediu (41% din instituțiile de credit) și scăzut (37%), conform evaluărilor băncii centrale. Finan­țarea externă a continuat să se reducă cu 1,8 miliarde euro de la sfârșitul anului trecut, respectiv cu 16,8 miliarde de euro față de martie 2009, subliniind orientarea băn­cilor către surse de finanțare locală.

    Pe de altă parte, BNR semnalează o evo­luție nu tocmai favorabilă în ceea ce pri­vește depozitele populației. În cazul Ro­mâ­niei și al Poloniei, se constată o creș­tere mai accentuată a depozitelor denominate în valută. „Evoluția poate fi un semnal de alarmă, dacă este rezultatul scăderii încrederii populației în moneda națională. Menținerea echilibrelor macroeconomice, inclusiv pentru evitarea re-euroizării eco­no­­miei, apare și pe această cale ca fiind esențială“, se arată în Raportul asupra Sta­bilității Financiare.

    Mai mult, gradul de valorificare în sectorul privat a resurselor financiare atrase de către bănci de la rezidenți se menține re­dus. Raportul între credite și depozite a scă­zut de la aproape 79% în septembrie 2018 la 77% în martie 2019, cu tendință mai accentuată pe segmentul populației.

    (NE)PERFORMANȚĂ. Rata creditelor neperformante s-a diminuat cu 0,7 puncte procentuale din toamna trecută, până la 4,9% în martie, pe fondul continuării procesului de curățare a bilanțurilor. Între ca­te­goriile de credite, cel mai riscant din per­spectiva nivelului acestei rate și al apor­tului la totalul creditelor neperformante (59%) rămâne cel al companiilor. Portofoliul IMM, respectiv al creditelor garantate cu imobile comerciale, prezintă cele mai ridicate rate ale creditelor neperformante. Creditarea populației se aso­ciază istoric cu o inci­dență mai redusă a ne­performanței și cu un randament ajustat la risc mai favorabil pentru bănci.

    Băncile și-au continuat strategia de a „li­chida“ din portofolii cu precădere credi­tele companiilor, reducerea neperforman­țelor corporate având o contribuție de circa 70% la scăderea ratei creditelor neperformante. „Recunoașterea creditelor ne­performante se realizează în mod pro­activ, având în vedere că ponderea expu­nerilor cu întârzieri mai mici de 90 de zile și calificate ca având improbabilitate la plată în totalul creditelor neperformante se men­ține consistentă (45% în martie 2019)“, avertizează BNR.

    Un alt aspect semnalat îl reprezintă capacitatea eterogenă a băncilor de a genera profit. Rezultatele financiare pozitive sunt, în continuare, concentrate la nivelul băn­ci­lor de talie mare. Cota de piață agregată a băncilor cu pierderi (3,3%) s-a menținut în zona minimului istoric al ultimilor zece ani.

    PERSPECTIVE. Strategiile principalelor bănci din sectorul local privind evoluțiile bilanțiere în perioada 2019-2021 iau în calcul o creștere medie anuală a activelor de 5,1% și o creștere medie anuală a soldului creditelor de 5,8%. Băncile intenționează să reajusteze politicile prevalente ale ani­lor anteriori și să accelereze creditarea sec­­torului companiilor nefinanciare, în de­trimentul populației. Între categoriile de companii nefinanciare, creditarea corporațiilor ar urma să aibă cel mai ridicat ritm de creștere anual (10,9% medie anuală în următorii trei ani). În ceea ce privește cre­ditele acordate po­pu­lației, se vizează cu precădere creditarea ipotecară.

    Amenințări potențiale

    Riscurile la adresa stabilității financiare sunt în creștere, în contextul unor evoluții economice și financiare in­ternaționale marcate de incertitudine ridicată, coro­borate cu resurgența pe plan intern a riscului privind ca­drul legislativ.


        FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney