România, campioană europeană. La deficite gemene

Raportul pleacă de la constatarea că deficitul bugetar a ajuns pe primele 10 luni ale anului la 2,8% din PIB, mai mare cu 0,6 puncte procentuale decât anul trecut. Acum, știm că anul se va încheia cu un deficit bugetar de 4,4% din PIB. Analiza BNR constată că suntem în situația unei devieri semnificative a deficitului bugetar și a deficitului structural de la tratatul fiscal european și de la legea responsabilității fiscale. Aceasta este situația.

În contextul în care discuțiile sunt aprinse între economiști și polticieni pe tema aplicării legii pensiilor, banca centrală arată că la sfârșitul anului 2022, atunci când ciclul de creștere a pensiilor va fi complet, cheltuielile cu asistența socială vor atinge 14,3% din PIB, comparativ cu 10,7%, anul acesta. De asemenea, cheltuielile cu asistența socială, deci cu pensiile, vor ajunge la 65% din totalul cheltuielilor bugetare. Reprezentanții BNR nu comentează cifrele și evoluția, dar este foarte clar că ponderea cheltuielilor cu pensiile și salariile cresc spectaculos, dacă nu chiar periculos.

O veste rea nu vine niciodată singură. Economia românească nu suferă doar de inflamarea deficitului bugetar. Dezechilibrul extern continuă să fie o preocupare importantă, se arată în raportul BNR. Deficitul de cont curent a crescut ca pondere în PIB la 5%, de la 3,9%, în trimestrul trei al acestui an față de aceeași perioadă a anului trecut.

Creșterea deficitului de cont curent are drept cauză principală deficitul de balanță comercială, care este cauzat într-o măsură semnificativă de deficitul cu produse agroalimentare. Iar prognozele Comisiei Europene arată că deficitul de cont curent se va menține ridicat, în lipsa unor măsuri de ajustare, ajungând până la 5,3% din PIB.

Acestea sunt cifrele și ele arată că România va avea, anul acesta, cele mai mari deficite gemene din Uniunea Europeană, adică 4,4% din PIB, deficit bugetar și 5,1% din PIB, deficit de cont curent. Țările din regiune au înregistrat, în contrast cu România, surplus bugetar.

În primele nouă luni ale anului, creșterea economică a fost de 4%, dar estimările arată că anul viitor creșterea va fi 3,6%, o cifră mai mică față de nivelul folosit la construcția bugetului. Ceea ce ne arată că ar putea exista decalaje între veniturile bugetate și cele realizate efectiv.

Rata șomajului este constantă și la un nivel redus, 3,9 la sută, iar rata de ocupare este în ușoară creștere ajungând la 66%. Productivitatea muncii a crescut, plus 4,4 la sută în trimestrul al doilea 2019, comparativ cu anul precedent. Dar trebuie remarcat că productivitatea muncii a crescut cu un nivel inferior veniturilor salariale.

Pentru prima dată de la publicarea raportului de stabilitate financiară, BNR aduce în dezbatere o temă specială și anume „Riscurile climatice. Implicații asupra stabilității financiare”. Un subiect care se află pe agenda Comisiei Europene, a Fondului Monetar Internațional și a băncilor centrale.

BNR a făcut și un calcul pentru România. Astfel, firmele din România care activează în domenii cu emisii consistente de dioxid de carbon au o pondere ridicată pentru economie și sectorul bancar. Respectiv, concentrează aproximativ 45% din valoarea adăugată brută, 40% din numărul de salariați și respectiv aproximativ 62% din totalul expunerilor băncilor față de firme. Ceea ce ne arată că politicile din domeniul protecției mediului vor avea un impact tot mai important asupra companiilor românești.

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST – Societate de Administrare a Investițiilor.