România, patru ani în care se va afla în procedura de deficit excesiv

Via: rfi.ro

Dialogul există, dar datele economice nu ajută deloc. Deficitul bugetar a ajuns la un nivel foarte ridicat anul trecut, iar bugetul pe anul acesta ia în calcul un deficit mai mare de 3% din PIB. Deficitul scade față de anul trecut, dar nu suficient pentru a convinge Comisia Europeană să nu inițieze procedura de deficit excesiv.

Deci, ministrul finanțelor, Florin Cîțu, a anunțat că România va fi penalizată prin introducerea procedurii de deficit excesiv. În aceste condiții, merită făcută o istorie rapidă a momentului în care România s-a mai aflat în procedura de deficit excesiv.

Este vorba despre perioada 2009-2013. În acei ani, de criză, România s-a aflat în procedura de deficit excesiv. Totul a început la jumătatea anului 2008, atunci când Comisia Europeană a făcut primele recomandări pentru reducerea deficitului bugetar. Observațiile erau relativ neutre, făceau referire doar la riscul ca deficitul bugetar să depășească 3% din PIB. Este interesant de remarcat că la mijlocul anului 2008, atunci când Comisia Europeană transmitea atenționarea, în România era fiesta. Adică, toată lumea râdea, cânta și se bucura. De criză nici nu se auzise, iar politicienii vremii se întreceau în declarații ultraoptimiste și în măsuri ultrapopuliste.

Petrecerea s-a terminat în mai 2009, atunci când Comisia Europeană a pus pe masă cifrele deficitului bugetar, 5,4% din PIB, în anul 2008 și o estimare de 5,1% din PIB, în 2009 și 5,6% din PIB, în anul 2010.

În fața evidenței, Comisia Europeană a recomandat imediat introducerea procedurii de deficit excesiv, iar Consiliul Uniunii Europene a adoptat decizia, în iulie 2009.

Până aici, morala este că în trei-patru luni, instituțiile europene au introdus procedura de deficit excesiv. Din păcate, situația de anul acesta seamănă cu cea din anul 2009. Adică, anul trecut, deficitul bugetar a fost de 4,6% din PIB, iar anul acesta este estimat la 3,6% din PIB.

România a rămas în procedura de deficit excesiv din iulie 2009 până în iunie 2013, când după același traseu. Comisia Europeană a propus, iar Consiliul Uniunii Europene a decis abrogarea procedurii. Argumentele importante ale hotărârii au fost oferite tot de cifre. Adică, în anul 2010, deficitul bugetar a ajuns la 6,8%, în 2011 a scăzut la 5,6%, iar în 2012 a coborât la 2,9% din PIB.

Deci, a fost nevoie de patru ani pentru ca România să se întoarcă la un deficit sub 3% din PIB, iar Comisia Europeană să inițieze renunțarea la procedura de deficit excesiv.

Este posibil ca și acum să dureze tot aproape patru ani. Adică, în anii 2020 și 2021 deficitul va fi peste nivelul european, astfel că abia în anul 2022 România se va putea întoarce la sub 3% din PIB. Iar procedura va fi oprită în anul 2023.

Asta este. Procedura nu este neapărat penalizatoare. Dar, ea presupune atenție la situația bugetară atât din partea statului membru, cât și din partea Comisiei Europene. Și mai presupune un lucru: țintele asumate pentru scăderea deficitului trebuie respectate.

Altfel, situația României se poate complica, iar cel mai bun exemplu în acest sens a fost Italia, care cu doi ani în urmă încerca să devieze de la tendința de scădere a deficitului bugetar.

Citește articolul pe rfi.ro