Sectorul privat a adus la sate agenții de pariuri și farmacii. Statul este așteptat cu gaze și dispensare medicale

Via: rfi.ro

În urmă cu câțiva ani, era răspândită o vorbă care spunea că în București, pe fiecare stradă vezi un sediu de bancă, o farmacie și o casă de pariuri. În ultimul deceniu, însă, de când a început restructurarea și digitalizarea sistemului bancar, filialele băncilor s-au rărit.

Analiza profesorului Tudorel Andrei arată în sinteză faptul că în perioada 2015-2018, în mediul rural, numărul de agenții de pariuri și jocuri de noroc a crescut cu 2.000, la 15.000 de unități, în timp ce numărul de farmacii a scăzut cu 200, până la 4.500.

Analiza pleacă de la populația rezidentă în perioada respectivă. Astfel, în anii 2015-2018, populația rezidentă a scăzut cu 2%, de la 19,8 milioane la 19,4 milioane de persoane.

Raportat la scăderea populației, la sate și în comune, numărul farmaciilor s-a redus mai mult decât populația, iar în mediul urban, scăderea farmaciilor a fost mai mică decât scăderea populației.

În ceea ce privește unitățile de jocuri de noroc lucrurile stau diferit. Adică, au scăzut în mediul urban, mai mult decât populația rezidentă, în timp ce în spațiul rural, agențiile de pariuri și jocuri de noroc au crescut în pofida scăderii populației rezidente.

Deci, tendința este destul de clară. Industria jocurilor de noroc a decis în ultimii trei ani să se extindă în mediul rural. Autorul analizei aduce în discuție și două teme fundamentale. Prima este dacă această această expansiune a agențiilor de jocuri de noroc s-a făcut ca urmare a creșterii cererii sau tocmai pentru a amplifica nivelul cererii. Probabil că adevărul se află undeva la mijloc, dar este clar că nicio industrie nu își păstrează creșterea dacă ea nu se transformă în business. Deci, proababil că afacerea jocurilor de noroc și pariurilor a prins în mediul rural românesc.

A doua temă adusă în discuție de profesorul Tudorel Andrei, prin analiza sa, este „cât de mult industria jocurilor de noroc va afecta valorile persoanelor din mediul rural, deci din colectivități mici și specifice mediului rural?”. Complicat de răspuns. Este o temă extrem de serioasă, care ține de sociologie, dar care ar putea fi dezbătută de specialiști în mai multe domenii.

În context general, dincolo de analiza agențiilor de jocuri de noroc sau a farmaciilor, este interesantă evoluția mediului rural în comparație cu cel urban. Studiile arată că în multe gospodării există toalete în curte, dar și gospodării care au un nivel apropiat de cele din zona urbană în ceea ce privește dotarea cu echipamente electrocasnice.

Spațiul rural suferă din cauza infrastructurii energetice precare, încă multe gospodării nu sunt conectate la gaze naturale, dar unii locuitori nu își doresc acest lucru, din cauza costurilor pe care le presupune. Numărul școlilor sau a unităților medicale sunt, de asemenea, zone nevralgice ale spațiului rural românesc. Nu mai vorbim de infrastructura rutieră.

Este o temă specială, care merită o abordare de-a dreptul strategică. Modelul occidental constă într-un nivel de viață egal între spațiul rural cu cel urban. România are mult de recuperat în ceea ce privește diferența de dezvoltare dintre sate și orașe.

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST – Societate de Administrare a Investițiilor.

Citește articolul pe rfi.ro