„Șopârla” plantată de PNL și PSD în legea avertizorului de integritate

Via: rfi.ro

Textul scrisorii ONG-urilor:

Senatul României nu a reușit să repare disfuncțiile din legislația privind avertizorii de integritate, în ciuda cererii de reexaminare a Președintelui României. În primul plen din noua sesiune parlamentară, după ședințe ale comisiilor parlamentare, desfășurate pe repede înainte, privind cererea de reexaminare, una dintre problemele fundamentale – posibilitatea raportării anonime – rămâne nerezolvată.

Organizațiile semnatare fac apel la coaliția de guvernare și la Comisia juridică a Camerei Deputaților pentru a analiza și aviza Legea privind protecția avertizorilor în interes public (PL-x nr. 219/2022, L nr. 175/2022) cu implicarea societății civile și a altor factori interesați.

Ascultă explicațiile Lianei Ganea, președintele Active Watch:

Așa cum arătam și în apelurile noastre publice din luna iulie către Președintele Klaus Iohannis, propunerea de modificare a legii, în forma care a fost trimisă spre reexaminare, diminuează mecanismele de protecție de care avertizorii de integritate se bucură conform legislației aflate încă în vigoare, lucru care a fost afirmat public și în dezbaterile parlamentare, în mod repetat, de către experți și de către reprezentanți ai societății civile, inclusiv avertizori de integritate.

Propunerea legislativă, în forma în care a fost trimisă spre reexaminare, conține o serie de prevederi ce contravin spiritului în care a fost scrisă Directiva pe care își propune să o transpună. Astfel, dacă textul Directivei vorbește despre protecție sporită, stabilirea de canale sigure de raportare și ia în considerare mecanisme de protecție pentru o serie de represalii la care ar putea fi supuși avertizorii de integritate, modificările făcute în luna iunie în Parlamentul României au diminuat evident și semnificativ sfera de protecție de care un avertizor de integritate trebuie să se bucure într-un stat democratic.

Reluăm o serie din argumentele expuse anterior în spațiul public, cu scopul de a sublinia gravitatea situației despre care facem vorbire, demers susținut și de avertizori de integritate:

Argumente principale pentru redactarea unui proiect de lege care să asigure o protecție reală a persoanelor care raportează încălcări ale legii

Dincolo de posibile blocaje și sancțiuni la nivel European, care vin odată cu netranspunerea în timpul convenit a prevederilor Directivei (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii, inclusiv repercusiuni legate de Planul Național de redresare și Reziliență, în centrul oricărei discuții trebuie să se afle personajul principal și eponim, anume avertizorul de integritate.

Mai mult, reamintim că, în Raportul privind Statul de Drept, publicat în urmă cu o lună, Comisia Europeană menționează la rându-i protecția insuficientă de care beneficiază avertizorii de integritate. În ceea ce privește inițierea procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor (cunoscută și ca procedură de infringement), subliniem că a propune o lege cu un conținut neadecvat prin prisma cerințelor europene nu va rezolva această situație, după cum reiese dintr-un comunicat al Parchetului European, emis la finalul lunii iunie 2022.

Cel mai important, viitoarea lege trebuie să nu încalce un principiu de bază al dreptului UE, și anume faptul că statele membre pot merge dincolo de dispozițiile UE în materie de legiferare, nicidecum în sensul introducerii unei legislații mai laxe, în cazul de față articolul 25(2) din Directivă, care interzice ca, prin transpunerea sa în legislația internă a unui stat membru, să se diminueze nivelul de protecție acordat deja unui avertizor printr-o lege națională care există deja în respectivul stat membru.

Citește articolul pe rfi.ro