Sorin Cîmpeanu, somat de peste 100 de intelectuali să facă dezbateri reale pe tema noilor legi ale Educaţiei

Via: Newmoney.ro

UPDATE. Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, le-a răspuns dur celor 100 de intelectuali care i-au cerut modificarea proiectelor de legi ale Educației și prelungirea dezbaterilor publice, el numindu-i „grup de interese”.

Dezbaterea asupra proiectelor de lege, publicate în 13 iulie, se va încheia astăzi, așa cum a fost stabilit, pentru că altfel ar fi „ilogic, ilegal și imoral”, a declarat Cîmpeanu pentru HotNews.ro. El a spus că urmează procedura de avizare, în care vor fi incluse propuneri primite, iar pachetul de legi va fi prezentat apoi guvernului „cu toate observațiile în procesul de dezbatere și în circuitul de avizare”.

Între timp, o scrisoare deschisă semnată de 100 de intelectuali, printre care Gabriel Liiceanu, Mircea Miclea, Lazăr Vlăsceanu, Andrei Cornea, Nicolae Manolescu, Radu Vancu, a fost adresată public ministrului Educației, pentru modificarea radicală a proiectelor de Legi ale educației și prelungirea perioadei de dezbatere publică.

Sorin Cîmpeanu a lansat în dezbatere publică legile Educației, de importanță capitală pentru dezvoltarea societății, în plină perioadă de concedii: pe 13 iulie 2022, cu dată finală astăzi, 24 august 2022.

    Vă aducem la cunoștință, punctual, care sunt principalele (deși nu singurele) articole din proiectul de lege susceptibile a avea un serios impact negativ:

    • Articolul 71. Propunem în schimb o evaluare cu itemi variați, astfel încât cunoștințele să poată fi verificate. Respingem evaluarea standardizată în format digital, deoarece ea încalcă înseși principiile enunțate în proiectul de lege (art.3): principiul calității, relevanței și eficienței.

    • Articolul 75, alin. 5. Propunem eliminarea integrală a acestui articol și păstrarea actualei modalități de evaluare la bacalaureat.

    • Articolul 70, alin. 3, litera f. Respingem această prevedere, care încalcă principiile din art.3: principiul nediscriminării și al calității. Sunt discriminați elevii care vor să performeze la aceste materii, ca și profesorii ce predau disciplinele respective: deși au același statut profesional ca și ceilalți, nu au dreptul de a acorda note, ci doar calificative. Se reglementează practic diferențe între disciplinele școlare care devin de rang prim și altele de rang secund.

    • Articolul 74 – admiterea la licee și colegii naționale. Propunem eliminarea articolelor care stipulează organizarea de admitere separată la colegiile naționale. Este necesar să existe o modalitate unică de admitere în ciclul liceal, care să asigure echitatea și nediscriminarea.

    • Articolul 62, alin. 6, 7. Proiectul de lege introduce educația pentru viață ca disciplină obligatorie, împărțită în module, pe întreaga perioadă de școlarizare. Observăm că unor module foarte utile li se adaugă altele cu caracter politico-ideologic și este lăsată posibilitatea introducerii altora, prin ordin al ministrului educației. Considerăm că școala trebuie să rămână un spațiu al cunoașterii și al însușirii valorilor morale, departe de arena disputelor politico-ideologice.

    • Articolele 213-216. Propunem eliminarea integrală a articolelor, deoarece ele prevăd trecerea palatelor copiilor, cluburilor copiilor și cluburilor sportive școlare, din subordinea Ministerului Educației în cea a consiliilor locale. Articolul 215 stipulează că autoritățile locale nu au voie să schimbe destinația clădirilor și terenurilor, “pentru o perioadă de minimum 10 ani de la momentul transferului și a schimbării regimului juridic al domeniului public”. Astfel se încurajează manifest desființarea lor. Mai observăm (art 215, alin.9) și că profesorilor din aceste unități li se acordă un răstimp de zece ani pentru a se transfera în învățământul de masă.

    • Articolul 27, alin.5. Acest aliniat contravine principiului descentralizării și al echității. Dacă unităților de învățământ din filiera teoretică și vocațională li se permite școlarizarea pe două filiere în aceeași unitate (alin.6, 7), în schimb liceele profesionale nu ar mai avea dreptul să acrediteze și clase de vocațional sau teoretic, deși cererea pentru ele există.

    De asemenea, domnule Ministru, vă supunem atenției câteva întrebări:

    1. Schimbările propuse se fundamentează pe un studiu de impact, care a cercetat efectele pozitive și eventuale efecte negative ale noii legi?

    2. Ce anume a împiedicat corelarea dintre valorile, reperele și principiile declarate pentru ghidarea reformelor propuse și proiectele de lege în sine?

    3. Având în vedere modalitatea de evaluare la examenele naționale, coroborată cu alte demersuri, precum eliminarea tezelor sau împărțirea anului școlar în module, cum putem avea certitudinea că cei ce au lucrat la această inițiativă de reformă au înțeles sensul și finalitățile educației?

    4. Care va fi motivația de a învăța a elevilor, în condițiile intenției de uniformizare a testelor, independent de filieră și profil? Cum va contracara legea riscul slăbirii motivației, a voinței, ca și pe acela al menținerii elevilor sub capacitatea lor naturală de dezvoltare?

    5. Profilul real va beneficia de întrebări de matematică accesibile și profilului uman, ca și filierei profesionale? De ce mai există, spre exemplu, specialitatea matematică-informatică, dacă examenele la specialitate nu mai sunt obligatorii?

    6. Dacă rezultatul la proba facultativă de matematică-informatică, pentru profilul real, se va concretiza într-un certificat, de ce ar alege un elev această probă? Cu ce îl ajută un asemenea certificat, în condițiile în care este de așteptat ca marile universități să își organizeze propriul examen, bacalaureatul pierzându-și credibilitatea?

    7. Care mai este valoarea studiului din cei patru ani de liceu, dacă întrebările din trunchiul comun (română, matematică, științe, istorie, geografie, științe socio-umane) trebuie să fie accesibile tuturor filierelor și profilelor, într-o probă comună de bacalaureat?

    8. Vor exista platforme online și cărți cu teste grilă similare celor destinate obținerii permisului de conducere?

    9. Cât de jos se va coborî nivelul cunoștințelor pentru ca un examen cu probe comune, nediferențiate în funcție de filieră, să poată fi susținut și de elevii de liceu teoretic, dar și de cei de școală profesională?

    10. Problema slabei promovări în rândul elevilor de profesională ar putea fi abordată prin prevederi de tipul obținerii unui certificat/atestat, în loc să nivelăm în jos standardele de calitate?

    11. Proiectul de lege are numeroase prevederi pentru elevii de profesională, ca și pentru ”elevii capabili de excelență”. Cum putem evita polarizarea învățământului românesc, având grijă de dezvoltarea plenară a tuturor elevilor, respectându-le individualitatea și oferindu-le tuturor un cadru stimulativ și performant?

    12. Care este legătura preconizată dintre bacalaureat și învățământul superior?

    Domnule Ministru, înțelegând seriozitatea și importanța unui asemenea demers, educația fiind o direcție prioritară a administrației prezidențiale, vă rugăm să vegheați la asigurarea calității lui, inclusiv prin reanalizarea sa, ca și prin prelungirea perioadei de dezbatere și restructurare, până când se vor epuiza implicarea și consultarea entităților din zona de expertiză, în măsură să se exprime cu privire la proiectele propuse, atât pentru învățământul superior, cât și pentru cel preuniversitar.

    De asemenea, considerăm necesară implicarea și consultarea reală a intelectualilor României, a corpului profesoral și a părinților, adică a celor direct interesați, în formularea propunerilor de legi ale educației, destinate reformării sistemului educațional de amploarea intenționată, care sunt în măsură să îmbogățească patrimoniul educației românești.

    Semnatari:

    Brândușa Armanca – jurnalist

    Adriana Babeți – scriitor

    Magda Cârneci – istoric al artei

    Andrei Cornea – filosof

    Rodica Culcer – jurnalist

    Daniel Cristea-Enache – critic literar, conf.univ.dr., Universitatea din Bucuresti

    Petre Guran – cercetător, Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române

    Grupul pentru Dialog Social

    Emil Ionescu – profesor universitar doctor, Universitatea din București

    Gabriel Liiceanu – filosof

    Nicolae Manolescu – critic literar

    Mihai Maci – lector univ. dr, Universitatea din Oradea

    Mircea Miclea – prof.univ.dr., Universitatea “Babeș Bolyai”, Cluj

    Antonio Momoc – decan, Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicării, UB

    Andrei Oișteanu – antropolog cultural

    Horea Paștină – pictor

    Mircea Platon – istoric, eseist

    Cristian Preda – decan FSP, Universitatea din București

    Alex Ștefănescu – critic literar

    Radu Vancu – scriitor, conf. univ. dr. Universitatea “Lucian Blaga”, Sibiu

    Lazăr Vlăsceanu – sociolog

    Varujan Vosganian – scriitor

    Luigi Bambulea – cercetător științific, Muzeul Național al Literaturii Române, București

    Ramona Bică – medic cardiolog

    Sanda Alina Bălan – lector univ.dr., Universitatea din Pitești

    Ionuț Butoi – lector univ. dr, Universitatea din Bucuresti

    Lucia Cifor – prof.univ.dr., Universitatea “Al.Ioan Cuza”, Iași

    Alexandrina Cernov – acad., scriitor – Cernăuți

    Antonia Ciolac: CS dr. Institutul de Lingvistică al Academiei Române “Iorgu Iordan – Al. Rosetti” Christian Crăciun – critic literar

    Alex Costache – asistent univ.dr, ASE, București

    Cristina Chirvasie – regizor de teatru, scriitor

    Ioan Dănilă – conf.univ.dr., Universitatea “Vasile Alecsandri”, Bacău

    Eugenia Driscu- profesor, realizator radio, tv – Iași

    George Enache – profesor universitar doctor

    Oana Enăchescu – realizator radio

    Mihai Tudor Gavrilă – medic ortoped

    Stefan Găitănaru – prof. univ. dr, Universitatea din Pitesti

    Gheorghiță Geană – prof. univ. dr., filosof

    Adrian Alui Gheorghe -prof.dr., scriitor

    Ionut Gobej – medic neurochirurg

    Ioana Gobej – medic oftalmolog

    Octavian Gruioniu – conf.univ. Dr., Universitatea din Pitești

    Tudor Guzun – jurnalist, redactor

    Georgiana Heemeryck – medic primar orl

    Veronica Iani – scriitoare

    Grațiana Lăzărescu – scriitoare

    Doina Modola – prof. univ. dr., critic de teatru, teatrolog

    Elena Murariu – pictor restaurator, iconograf

    Emanuela Andreea Ovadiuc

    Cristina Paladian- conf.univ.dr., Cernăuți

    Ion Pop – prof.univ.dr., critic literar

    Vasile Rauț, Aliona Barbălat – Societatea Golgota românilor din Ucraina

    Constantin Ritivoiu – pictor

    Dr. Amalia Ritivoiu – medic primar endocrinologie

    Adrian G Romila – prof.dr., scriitor

    Simona Sora – scriitoare

    Teodora Stanciu – profesor, realizator emisiuni radio, tv

    Mihai Șleahtițchi – profesor universitar doctor

    Maria Șleahtițchi – profesor universitar doctor

    Maria Toacă Andrieș – jurnalist

    Cristina Vasiliu – jurnalist, redactor

    Ciprian Voicila – sociolog

    Delia Voicu – cercetător, Institutul Diplomatic Român

    Felicia Vrânceanu – conf.dr., Universitatea Ștefan cel Mare, Suceava

    Elena Vântu Tărâțeanu- director muzeu “Mihai Eminescu”, Cernăuți

    Tudor Zbârnea – pictor

    Cadre didactice din învățământul preuniversitar:

    Elena Angelica Androni (sc. Stefan cel Mare, Focsani)

    Irina Anghelescu (C.N. Sfântul Sava, București)

    Rucsandra Bălășoiu (C.N. Mihai Viteazul, București)

    Adriana Călin (șc. “D. Zamfirescu”, Focsani)

    Cristina Cergan (șc. Ion Minulescu, Pitesti)

    Gabriela Corobana (C.N. Mihai Viteazul, București)

    Lucian Costache (profesor, scriitor)

    Florin Eufrosie-Mirica (C.Ec. Mihail Kogălniceanu, Focșani)

    Iudita Dodu Ieremia

    Eleonora Fojica (C.N. Mihai Viteazul, București)

    Adrian Gobej (C.N. Vlaicu Vodă, Curtea de Argeș)

    Silviu Graure (C. Ec. Maria Teiuleanu, Pitești)

    Marin Ionescu (profesor, Pitești)

    Simona Liutiev (C.tehn. Dacia, Pitești)

    Raluca Mihaela Marinescu (C. Ec. Maria Teiuleanu, Pitești)

    Maria Miron (C.N. Mihai Viteazul, București)

    Alexandru Mîță (Lic.Teoretic. Mihail Kogălniceanu, Vaslui)

    Carmen Adriana Moraru

    Andreea Gabriela Năstase

    Constantin Nicolau (C.N. Vlaicu Voda, Curtea de Arges)

    Manuela Oncescu (C.N. Dinicu Golescu, Câmpulung)

    Maria Panaitopol (profesor, matematician)

    Oana Petre (C.N. Mihai Viteazul)

    Melania Popa (C. tehn. Grigore Cerchez)

    Raluca Prelipceanu

    Florina Ioana Revnic (Liceul pedagogic Anastasia Popescu)

    Vlad Nicolae Robu

    Maria Robescu

    Răzvan Săcrieru (Liceul de Artă Gh. Tattarescu, Focșani)

    Grațiela Soare (Scoala Stefan cel Mare, Focsani)

    Monica Serbanescu (liceul pedagogic Anastasia Popescu, Bucuresti)

    Mugurel Stefan (C.N. Mihai Viteazul, București),

    Loredana Taga (C.N. I.L.Caragiale, Ploiești)

    Daniel Văcaru (C.Ec. Maria Teiuleanu, Pitești)

    Simona Valinda Zepisi (C.N. Ienăchiță Văcărescu, Târgoviste)

    Lista rămâne deschisă la: [email protected]”.

    Ministerul Educației a primit până acum peste 2.000 de propuneri de modificare a proiectele de legi ale Educației, a anunțat ministrul Sorin Cîmpeanu. Acesta a declarat la Guvern, la Forumul studenților români din străinătate, că până la finalul acestui „e important” ca actele normative să fie aprobat de Parlament.