Sumele de bani plasate de români în depozite bancare au crescut spectaculos în ultima vreme, în pofida dobânzilor foarte mici

Via: Newmoney.ro

­

Raportul credite-depozite s-a prăbușit în februarie, la un an de la izbucnirea pande­miei de COVID-19 pe teritoriul României, la un nivel minim istoric de 66,7%. În ianua­rie, indicatorul era de 67,2%. „În dinamică an/an, raportul credite-depozite s-a dimi­nuat cu șapte puncte procentuale în fe­bruarie: componentele lei și valută au scă­zut cu 4,1 puncte procentuale, respectiv 12,4 puncte procentuale“, notează Andrei Rădulescu, director de Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania, într-un raport transmis investitorilor.

În opinia sa, acest indicator va continua să se deterioreze și ar urma să atingă pragul de 60% la sfârșitul lui 2023. Asta, în condițiile în care specialistul Băncii Tran­silvania se așteaptă la o continuare a ten­dinței de creștere a depozitelor, cu o dina­mică medie anuală de 11,9% în perioada 2021-2023. Această evoluție va fi susținută de „consolidarea ratei de economisire la un nivel ridicat (superior mediei istorice) și de premisele favorabile pentru dina­mica veniturilor populației și performanța financiară a companiilor în prima jumă­tate a ciclului economic post-pandemic“, este de părere Rădulescu.

    Aproape două treimi din economiile în exces din SUA erau deținute de 40% din fa­miliile bogate, potrivit estimărilor economistului Jan Hatzius, de la Goldman Sachs. În opinia sa, acest lucru este relevant atât prin prisma faptului că indică o creștere a inegalității sociale, dar și pentru că ar putea afecta amploarea revenirii economice, de­oa­rece „gospodăriile cu venituri mari vor pre­fera să păstreze ponderi semnificative ale sumelor acumulate decât să le cheltu­iască“.

    „Dacă economiile în exces sunt deținute în mare parte de gospodăriile mai bogate și acestea sunt tratate mai degrabă ca o creș­tere a averii decât ca venituri suplimentare, atunci ne putem aștepta la o creștere semnificativ mai redusă a cheltuielilor în exces“, a comentat și Adam Slater, economist-șef la Oxford Economics, potrivit Financial Times.

    Aproape 75% din români au luat decizia de a-și reduce cheltuielile, peste media eu­ro­peană de 57,5%, ocupând primul loc în to­pul european. Similar, pe următoarele locuri se situează turcii (73%), polonezii (70%), italienii și spaniolii (66%).

    Sondajele ING par a confirma un alt aspect important. Cei care economiseau îna­inte de pandemie sunt cei care au pus deo­parte cei mai mulți bani și în această peri­oadă. Peste 35% din românii chestionați în martie 2021 au precizat că nu au economii – același procent ca în studiul internațional ING din luna mai 2020 și în descreștere cu patru procente față de cel din decembrie 2019.

    Dintre europenii care au un fond de re­zervă, aproape 36% spun că are o valoare mai mică decât un salariu lunar (față de 9% în urmă cu un an), 23% din aceștia afirmă că respectivul fond reprezintă echivalentul a unu-trei salarii (în scădere de la 24% în 2020) și doar 14% că este echivalentul a patru-șase salarii (17%).

    Prognoza oficială de creștere economică pentru acest an a fost revizuită în creștere semnificativă la finele lunii aprilie. De la 4,3% din PIB, estimarea anterioară, noul pro­cent de 5% se bazează inclusiv pe o creș­tere mai accelerată a consumului pri­vat. Dacă anterior acesta era evaluat la 3,7%, conform prognozei de primăvară, creșterea ar urma să fie 5,1%. Prin urmare, autoritățile se așteaptă ca multe „pușculițe“ să fie sparte în acest an.

    Datorii și economii

    Creditarea pare să fi câștigat puțin teren la începutul aces­tui an, dar ritmul de creș­tere se menține sub dinamica depozitelor.

      FOTO: Getty