Pandemia ar putea afecta șansele României de creștere economică pe termen lung, dintr-un motiv mai puțin evident: suspendarea cursurilor din școli pentru mare parte din acest an. Soluția ar putea veni, ca în multe alte cazuri, de la organizațiile societății civile și de la profesorii cu o mentalitate deschisă.
România începuse 2020 cu o prognoză de creștere economică de 4%, ștearsă cu buretele de pandemia care a provocat în schimb o scădere a produsului intern brut (PIB) cu 4,2%, potrivit datelor guvernamentale, sau cu 5,2%, potrivit Comisiei Europene.
Pierderile pe termen lung ar putea fi însă mai mari, dacă ținem cont că elevii români și-au petrecut cea mai mare parte din an în afara sălii de clasă, iar școala online înseamnă în multe cazuri lecții slabe sau deloc.
Un studiu publicat recent de centrul de cercetare VoxEU arată că în cazul copiilor care nu pot frecventa școala, mai ales la vârste mici, ponderea celor care obțin o diplomă de studii universitare scade cu 2,6%, în timp ce numărul celor care abandonează studiile înainte de a termina liceul crește cu 4,1%. Pe termen lung, toți riscă să aibă de-a lungul vieții salarii mai mici, în medie cu 1% pentru fiecare an de școală pe care nu l-au făcut.
Ce face altfel un „superprofesor“? „Dau lucrări fără să-i supraveghez, spunându-le că își dezvoltă și caracterul, nu doar cunoștințele de matematică“, vine răspunsul profesorului Ovidiu Bădescu din Reșița. „Iar dacă unii vor copia, e păcatul lor și important e, de fapt, ce știe fiecare.“ Reacția elevilor? „Nu mai sunt așa stresați ca înainte, iar dacă atmosfera e cu totul alta, și ei asimilează altfel“, explică profesorul.
Daniela Deteșan, mama uneia dintre elevele de clasa a X-a ale profesorului Bădescu, spune că se vede diferența dintre metodele profesorului de matematică și ale altor dascăli. „Calitatea acestui program se vede în viața de zi cu zi a copiilor. Adolescenții nu povestesc chiar tot ce fac la școală, dar am observat că îi face plăcere să se pregătească la matematică. Și nu pot să spun că e vorba de un elev studios, care are numai 10, e un copil normal“, spune Daniela Deteșan.
SuperTeach nu e singura inițiativă care-și propune să schimbe din interior școala românească. La trei ani de la lansare, e însă una dintre cele mai răspândite. Aproape 150.000 de profesori din 25 de județe ale României au participat la conferințele organizației, iar 550 și-au schimbat stilul de predare și relația cu elevii, după ce au trecut prin programul de formare privind „Mentalitatea deschisă în educație“, astfel că 80.000 de elevi beneficiază deja de schimbarea de atitudine a profesorilor.
Potrivit directorului executiv SuperTeach, Marilena Gheorghe, nici pandemia, care a dat pauză prelungită multora dintre școli, nu a oprit avansul proiectului. „Deși ne dorim să treacă cu bine cât mai repede, pandemia ne-a oferit ocazia să facem proiectul cunoscut pentru și mai mulți profesori. Am mutat toate activitățile în mediul online, și acest lucru a făcut să avem acces mult mai ușor la profesori și, de asemenea, să răspundem rapid unor nevoi pe care aceștia le au în această perioadă, cu informații și resurse specifice“, precizează Marilena Gheorghe.
Când vor apărea rezultatele SuperTeach? „E un proces de durată“, admite directorul organizației. „Profesorii au nevoie să conștientizeze faptul că schimbarea începe cu ei și cu felul în care se raportează la propria meserie, la actul educațional în sine și la felul cum relaționează cu elevii, colegii de catedră, părinții. Însă au nevoie să fie susținuți, acum mai mult ca niciodată“, precizează Marilena Gheorghe.
Școală puțină, bani asemenea
COVID-19 mărește inegalitatea în pregătirea tinerilor la toate nivelurile, dar cei mai afectați sunt elevii medii, arată studiul VoxEU realizat în Germania.
FOTO: Getty
Trebuie să te autentifici pentru a publica un comentariu.