Tendința deja vizibilă a creșterii costurilor de finanțare nu pare să fi afectat evoluția creditării, care a accelerat în primele...

Via: Newmoney.ro

Tendința deja vizibilă a creșterii costu­ri­lor de finanțare nu pare să fi afectat evo­luția creditării, care a accelerat în pri­mele două luni ale anului, bancherii fiind optimiști că tendința se va men­ține.

În ciuda scumpirii creditului și a scăderii puterii de cumpărare, datele la zi privind evoluțiile din sistemul bancar – cele mai recente fiind din februarie – indică un avans susținut al împrumuturilor atât în rândul companiilor, cât și pe segmentul de retail.

Efectele nefavorabile ale războiului din Ucraina se vor vedea, în măsura în care se vor materializa, abia în lunile ce ur­mează, dobânzile fiind, cel mai probabil, subiectul sensibil.

Creșterea costurilor de împrumut, pre­cum și o eventuală scădere a puterii de cumpărare, ca urmare a accelerării in­flației, reprezintă cele mai mari riscuri, însă bancherii sunt încă optimiști. Scenariile de bază prevăd creșteri de două cifre ale creditării. Nicio creștere accen­tuată a ratei creditelor neperformante nu este anticipată, în ciuda așteptărilor ca Banca Națională a României (BNR) să continue ciclul de înăsprire a politicii mo­netare.

    Principalele surse de inflație vor fi produsele alimentare și cele energetice. Cu toate că ECE este autosuficientă în privința multor alimente, inclusiv cereale și legume, există o serie de produse care sunt importate din Rusia și din Ucraina – nuci, se­mințe și uleiuri vegetale. Polonia, spre exemplu, importă peste 50% din uleiul de floarea-soarelui și de soia din Ucraina.

    Confruntate cu această situație, băncile centrale din regiune vor fi nevoite să re­ac­ționeze. Până de curând, BNR a avut cea mai precaută abordare din regiune, majo­rând cu doar 25 de puncte de bază do­bânda și optând pentru extinderea corido­rului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei do­bânzii de politică monetară, ca instrument de întărire a politicii monetare.

    ­­

    Analiștii Capital Economics se așteptau ca ritmul de creștere să fie menținut și la ședința BNR din 5 aprilie, când dobânda de politică monetară a fost mărită la 3%. „Acum pare probabil ca rata de politică mo­netară să urce la cel puțin 3,5% până la jumătatea acestui an“, au precizat ei în alt raport. Chiar și așa, aceasta va fi de­parte de cele din regiune, specialiștii an­ti­cipând că Ungaria va fi nevoită să majo­reze dobânda-cheie la 8%, iar Polonia, la 6%, pentru a avea o șansă în lupta cu inflația.

    Inflația a început să aibă deja efecte asupra puterii de cumpărare a populației. În ultimul trimestru al anului trecut, câștigul salarial real (ajustat cu inflația) a înregistrat o scădere de 1,2%. În contextul în care inflația medie anuală ar putea fi de 10% în acest an, veniturile populației ar putea să nu țină pasul cu majorările de prețuri.

    De cealaltă parte însă, o creștere prea ac­celerată a salariilor ar risca să arunce România într-o spirală inflaționistă, găsirea unui echilibru între creșterea veniturilor și creșterea prețurilor fiind extrem de impor­tantă în acest context.

    Credit și costuri

    Majorarea dobânzii-cheie de politică monetară începe să fie transmisă în costul creditului, însă nivelul încă redus explică avansul con­sis­tent al împrumuturilor bancare.

      FOTO: Getty