Totul despre amânarea ratelor. Ce înseamnă acest lucru atât pentru debitori cât și pentru sistemul bancar

Via: Newmoney.ro

Amânarea ratelor, o soluție pe care Guvernul României o propune în contextul dificultăților cauzate de creșterea ge­neralizată a prețurilor, s-ar putea să nu fie prea benefică nici pentru debitori, nici pentru sistemul bancar.

Cu toate că încă nu au fost bătute în cuie aspecte importante ale noului moratoriu public prin care companiile și populația ar urma să poată apela, din nou, la amâ­narea cu nouă luni a plății ratelor bancare, măsura ridică o serie de temeri cu pri­vire la impactul pe care îl va avea la adresa stabilității financiare. Ministrul finanțelor, Adrian Câciu, a precizat că noul mecanism ar urma să func­ționeze similar celui instituit în pandemie, o dife­rență importantă fiind criteriul de accesare.

„Schimbarea de paradigmă față de mo­ratoriul din 2020 va fi aceea a creșterii cheltuielilor sau costurilor. În pandemie, criteriul principal a fost scăderea veniturilor. Acum vom avea drept criteriu creș­te­rea cheltuielilor per familie sau creș­te­rea costurilor per companie cu 25% față de perioada anului trecut. La companii va fi raportat la utilități“, a explicat Adrian Câciu după o ședință de guvern de la sfâr­șitul lunii mai.

La fel ca la moratoriul anterior, do­bânda aferentă perioadei de amânare se va ca­p­italiza, iar creditul va fi prelungit cu lunile respective, a mai explicat oficia­lul. Cele mai importante aspecte pen­tru bănci – cum vor fi privite de autoritatea de reglementare aceste credite cu rate amânate și în ce măsură vor trebui să constituie provizioane pentru ele – au ră­mas în aer.

    În România, aproape 490.000 de debitori persoane fizice au credite ipotecare standard, credite ipotecare Prima Casă și credite de consum legate de indicele ROBOR, care a depășit 6%, dublu față de nivelul la care a început anul, potrivit datelor prezentate de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. În cazul companiilor, majoritatea dobânzilor sunt variabile. „Nu vrem să avem o explo­zie de credite neperformante, dar și aici unii zic că poți să ai explozie dacă nu faci moratoriu, alții – că poți să ai dacă faci mo­ratoriu. E finețe, fine tuning. Suntem în dis­cuție“, a comentat guvernatorul BNR.

    Viitorul moratoriu s-ar putea însă să di­fere semnificativ față de cel din pandemie. Atunci a exis­tat un ghid al Autorității Bancare Europene (EBA), care a permis BNR să flexibilizeze cadrul prudențial, astfel ca împrumuturile amânate să nu fie conside­rate neperformante. Pe cale de consecință, băncile nu au fost nevoite să pună bani deoparte. În pre­zent, un astfel de cadru nu mai există, ceea ce înseamnă că băncile vor trebui cel mai probabil să constituie provizioane pentru aceste credite.

    Ministrul finanțelor, Adrian Câciu, nu a oferit nicio clarificare cu privire la acest aspect, precizând doar că ordonanța de urgență prin care va fi introdus noul meca­nism va fi avizată și de BNR, care ar urma să emită o metodologie în acest sens.

    Provizioanele au un efect important asupra profitabilității sistemului bancar. În 2021, când băncile au avut costuri mai mici cu riscul, profitul net a urcat la 6,4 mi­liarde de lei, față de 5,1 miliarde de lei în anul în care a izbucnit pandemia. Diferența ar fi putut fi mai mică dacă moratoriile ar fi însemnat constituirea și mai multor pro­vizioane.

    Indicatori de risc

    Toți indicatorii relevanți pri­vind „sănătatea“ siste­mului bancar din România arată că acesta nu se confruntă cu probleme și că ar face față unor eventuale șocuri eco­nomice sau financiare.

      FOTO: Laszlo Raduly