Amânarea ratelor, o soluție pe care Guvernul României o propune în contextul dificultăților cauzate de creșterea generalizată a prețurilor, s-ar putea să nu fie prea benefică nici pentru debitori, nici pentru sistemul bancar.
Cu toate că încă nu au fost bătute în cuie aspecte importante ale noului moratoriu public prin care companiile și populația ar urma să poată apela, din nou, la amânarea cu nouă luni a plății ratelor bancare, măsura ridică o serie de temeri cu privire la impactul pe care îl va avea la adresa stabilității financiare. Ministrul finanțelor, Adrian Câciu, a precizat că noul mecanism ar urma să funcționeze similar celui instituit în pandemie, o diferență importantă fiind criteriul de accesare.
„Schimbarea de paradigmă față de moratoriul din 2020 va fi aceea a creșterii cheltuielilor sau costurilor. În pandemie, criteriul principal a fost scăderea veniturilor. Acum vom avea drept criteriu creșterea cheltuielilor per familie sau creșterea costurilor per companie cu 25% față de perioada anului trecut. La companii va fi raportat la utilități“, a explicat Adrian Câciu după o ședință de guvern de la sfârșitul lunii mai.
La fel ca la moratoriul anterior, dobânda aferentă perioadei de amânare se va capitaliza, iar creditul va fi prelungit cu lunile respective, a mai explicat oficialul. Cele mai importante aspecte pentru bănci – cum vor fi privite de autoritatea de reglementare aceste credite cu rate amânate și în ce măsură vor trebui să constituie provizioane pentru ele – au rămas în aer.
În România, aproape 490.000 de debitori persoane fizice au credite ipotecare standard, credite ipotecare Prima Casă și credite de consum legate de indicele ROBOR, care a depășit 6%, dublu față de nivelul la care a început anul, potrivit datelor prezentate de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. În cazul companiilor, majoritatea dobânzilor sunt variabile. „Nu vrem să avem o explozie de credite neperformante, dar și aici unii zic că poți să ai explozie dacă nu faci moratoriu, alții – că poți să ai dacă faci moratoriu. E finețe, fine tuning. Suntem în discuție“, a comentat guvernatorul BNR.
Viitorul moratoriu s-ar putea însă să difere semnificativ față de cel din pandemie. Atunci a existat un ghid al Autorității Bancare Europene (EBA), care a permis BNR să flexibilizeze cadrul prudențial, astfel ca împrumuturile amânate să nu fie considerate neperformante. Pe cale de consecință, băncile nu au fost nevoite să pună bani deoparte. În prezent, un astfel de cadru nu mai există, ceea ce înseamnă că băncile vor trebui cel mai probabil să constituie provizioane pentru aceste credite.
Ministrul finanțelor, Adrian Câciu, nu a oferit nicio clarificare cu privire la acest aspect, precizând doar că ordonanța de urgență prin care va fi introdus noul mecanism va fi avizată și de BNR, care ar urma să emită o metodologie în acest sens.
Provizioanele au un efect important asupra profitabilității sistemului bancar. În 2021, când băncile au avut costuri mai mici cu riscul, profitul net a urcat la 6,4 miliarde de lei, față de 5,1 miliarde de lei în anul în care a izbucnit pandemia. Diferența ar fi putut fi mai mică dacă moratoriile ar fi însemnat constituirea și mai multor provizioane.
Indicatori de risc
Toți indicatorii relevanți privind „sănătatea“ sistemului bancar din România arată că acesta nu se confruntă cu probleme și că ar face față unor eventuale șocuri economice sau financiare.
FOTO: Laszlo Raduly
Trebuie să te autentifici pentru a publica un comentariu.