Valentin Tătaru, economist-șef ING: În octombrie-noiembrie am putea ajunge la o inflație de aproape 6%

Via: Newmoney.ro

E important însă de urmărit dacă acest val inflaționist este sau nu tranzitoriu. Iar aici, factorii locali pot juca un rol. Fie că vorbim de liberalizarea pieței de energie, care a fost făcută poate un pic mai dezordonat decât s-ar fi putut, fie că vorbim de o depreciere a cursului, factorii locali pot juca un rol specific României în acest ta­blou global al inflației. Deocamdată, Banca Centrală crede, și noi la fel, că valul acesta e tranzitoriu, că inflația va începe să scadă de la începutul anului următor, când ar tre­bui să intre sub 5%, iar de la jumătatea anu­lui 2022 chiar sub 4% și să rămână între 3,5 și 4% pentru următoarele trimestre. Ar fi un scenariu bun pentru România, pentru economie, unul în care anticipațiile inflaționiste nu se dezancorează și, după ce am avut un vârf al inflației, să ne stabi­li­zăm. Poate un pic mai sus decât ne-am fi dorit, spre 4%, dar important ar fi că infla­ția nu scapă de sub control.

    – Dacă ne uităm la cheltuielile publice, cât de firesc e să fie păstrat deficitul-țintă din Le­gea bugetului, de peste 7%, dacă veniturile la buget sunt mai mari?

    – Depinde și ce faci cu banii. Deocamdată nu e foarte clar ce se întâmplă cu aceste ve­nituri. Dacă banii aceștia se duc în in­vestiții, nu aș vedea o mare problemă. Era, într-adevăr, un context bun să arăți și o re­ducere a deficitului. Contextul e bun mai ales că agențiile sunt foarte îngăduitoare cu un deficit mare, după ce anul trecut aproape că te încurajau să cheltuiești mai mult. Nicio țară nu se mai uită spre deficite, aproape toți au ajuns ori au sărit de 10%. Anul acesta s-a păstrat cam aceeași notă. Nu a mai fost chiar ca o recomandare, dar politica fiscală cu caracter stimulativ a fost de facto adoptată de către cei mai mulți. În acest context, România se fo­losește de șansa de a trece cumva neob­servată cu deficitul bugetar de peste 7% pe care îl țintește. Era, într-adevăr, o ocazie bună să arătăm un deficit mai mic, dar dacă banii aceștia vor merge preponde­rent în investiții, nu e o mare problemă. Important e ca în anii ce vin, începând chiar de anul acesta, să arătăm un plan stabil și de care să ne ținem, pentru reducerea deficitului spre 3% din produsul intern brut.

    Surprizele crizei politice

    – Agenția Fitch a publicat recent un raport în care atrage atenția că un probabil guvern minoritar PNL-UDMR ar pune sub semnul întrebării reducerea deficitului bugetar sub 3% până în 2024. Cum priviți aceste esti­mări?

    – Cei de la Fitch nu s-au luat neapărat de faptul că avem un deficit de 7% sau mai mare, ci de perspectivele acestui deficit. Este o țintă oricum ambițioasă și fără tentă politică să ajungem cu deficitul la 3% până în 2024. Analiza are dreptate să remarce că în contextul unei crize politice o astfel de țintă e în pericol. Ținta propusă nu e însă imposibilă, nici pe departe, guvernul trebuie să se țină doar de strategia pe care deja a creionat-o. Avem și fondurile europene din Planul de Reziliență (PNRR, n.r.), deci instrumente ar fi. Nu este utopică ținta de 3% în 2024, dar nu e deloc ușor de atins. Trebuie stabilitate. Cei de la Fitch au subliniat că, într-un context de instabilitate politică, lucrurile devin și mai dificile decât sunt deja.

    – Ce șanse ar fi ca reformele promise prin PNRR, implicit finanțările de 30 de miliarde de euro condiționate și așteptate prin acest pro­gram, să fie realizate, dacă ajungem la un guvern minoritar?

    – Sunt prea multe necunoscute în acest mo­ment. E prea devreme să vorbim despre o eventuală ratare a acestui plan. Cred că sunt perspective rezonabile ca lu­crurile să se clarifice și să mergem mai departe.

    – Cum vedeți evoluția pieței locale de capital într-un scenariu inflaționist foarte pesimist?

    – În primul rând, piața locală are un grad de lichiditate destul de scăzut și poate fi influențată de mulți alți factori, pe lângă inflație. Vă dau aici exemplul unei eventu­ale companii de stat, care poate să apară listată la bursă: chiar și într-un context in­fla­ționist, asta poate să schimbe sentimentul în bine. Aș zice că inflația, pentru piața locală, este doar unul dintre factorii ce pot influența situația. Suntem încă o piață tâ­nără, cu toate avantajele și dezavantajele care decurg de aici.

    FOTO: Laszlo Raduly