Vremea recesiunii: Evoluția inflației continuă să dea bătăi de cap specialiștilor băncilor centrale. Cât de pregătită e România pentru această...

Via: Newmoney.ro

­

„Stagflația“ – a fost răspunsul scurt dat de guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, la întrebarea „care este cel mai mare pericol ce pândește eco­nomia mondială și, implicit, cea lo­cală?“. „Eu am trăit anii ’70. A fost foarte greu. A durat zece ani atunci“, a continuat Isărescu, precizând că atunci, în opinia sa, șocul generat de scumpirea accelerată a petrolului a fost mai mare decât actuala criză energetică. „Atunci, țițeiul a sărit de la mai puțin de un dolar barilul spre zece. Din punctul de vedere economic și al teoriilor monetare și fiscale, nu poți să ieși ușor dintr-un șoc, care în același timp este și inflaționist, dar este și recesionist“, a nuanțat guvernatorul la conferința de presă în care a explicat decizia BNR de a majora dobânda-cheie de politică mone­tară cu un punct procentual, la 4,75% pe an.

Cea mai amplă majorare a ratei din ultimul deceniu nu i-a mirat pe economiști. „Este un semnal clar că banca centrală devine tot mai îngrijorată în legătură cu nivelul inflației și că nu dorește să rămână în urma plutonului, după ce până acum a ales să opereze înăsprirea politicii monetare cu o cadență mai redusă decât sta­tele din regiune“, le-au transmis specia­liștii Capital Economics investitorilor, într-un raport de analiză.

    În Marea Britanie, indicii sunt la fel de sus, iar alți indicatori relevă sentimente si­mi­lare. Așteptările consumatorilor din SUA, măsurate de Conference Board, au coborât la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu.

    Încrederea în economie a cetățenilor din țările membre ale Organizației pentru Coo­perare și Dezvoltare Economică a scăzut 11 luni la rând și nu a mai fost atât de jos din 2009. Acești indicatori de „sentiment“ nu sunt de ignorat, deoarece influențează comportamentul oamenilor.

    O lucrare din 2021, la care a colaborat și Danny Blanchflower, profesor de economie la Dartmouth College și fost membru în con­du­cerea Băncii Angliei, arată că scăde­rile de zece puncte sau mai mult ale aș­tep­tărilor consumatorilor din SUA, fie din son­dajele Universității din Michigan, fie din cele ale Conference Board, reprezintă un bun predictor al recesiunii. Indicele Confe­rence Board a scăzut cu aproape 30 de puncte în acest an.

    Motivul pesimismului la scară largă, sus­țin economiștii, îl reprezintă prețurile în creș­tere din întreaga lume, în special la alimente și la combustibili, prețuri care ero­dează puterea de cumpărare a consumatorilor și, implicit, cererea. „Oamenii devin din ce în ce mai săraci“, a avertizat și Lu­dovic Subran, economist-șef la Allianz. „Prin urmare, aceasta nu este o recesiune, dar se simte și are gust de recesiune.“

    Nouă din zece respondenți ai unui sondaj realizat de Deutsche Bank se așteptau la o recesiune în SUA până la sfârșitul anului viitor, iar grupul Nomura crede că aproape toate marile economii, cu excepția Chinei, vor intra în recesiune în următoarele 12 luni.

    Rezultatul bun consemnat de România în primul trimestru i-a surprins pe economiști, în special pentru că a survenit pe fondul unor ample revizuiri de date. Totuși, al doilea set de date despre PIB-ul din T1 a indicat o contribuție mai redusă a comerțului la creșterea economică, de 1,9%, față de 2,6%, cât fusese estimat anterior, semn că scă­derea puterii de cumpărare începe să fie reflectată și de statisticile oficiale.

    Surse de îngrijorare

    Evoluția inflației continuă să le dea bătăi de cap spe­cialiștilor băn­cilor centrale, iar eșecul de a o readuce repede pe o ten­dință des­cendentă riscă să ducă la o „înrădăcinare“ a acesteia în economie.