Citiți continuarea
Peste 61 de milioane de germani au fost chemaţi dumincă la urne pentru a alege un nou Parlament European. Prezenţa la vot a fost de 65 la sută. Pe biletele de vot s-au aflat peste 30 de partide. Pentru prima dată au votat şi tinerii trecuţi de vîrsta de 16 ani. Un prag electoral nu există, aşa că şi partidele mai mici au şanse să obţină mandate europene.
Cele mai multe voturi le-a obţinut alianţa conservatorilor, Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi Uniunea Creştin-Socială – bavareză (CSU), pentru care au optat peste 30 la sută din electorat.
În opinia liderului Uniunii Creştin-Democrate (CDU), Friedrich Merz, scrutinul a însemnat o înfrîngere a cancelarului social-democrat, Olaf Scholz. În consecinţă, liderul creştin-democraţilor a cerut guvernului federal să-şi rectifice actuala politică.
Candidatul de frunte al conservatorilor, Manfred Weber, care aşteaptă să redevină şeful grupului parlamentar al Partidului Popular European, a declarat că alianţa creştin-democraţilor este bastionul ridicat în faţa partidului AfD. Competenţa în vederea rezolvării marilor probleme ca de exemplu, migraţia, aparţine creştin-democraţilor, a subliniat Weber.
Partidul Social-Democrat (SPD) a obţinut circa 14 procente, pierzînd cam două puncte faţă de scrutinul precedent.
Secretarul general al partidului, Kevin Kühnert, s-a plîns de faptul că adversarii creştin-democraţi îl acuză pe cancelarul Scholz că este de vină că social-democraţii au suferit pierderi. În opinia lui Kühnert, astfel de acuzaţii dovedesc „un stil prost” de comunicare.
Pierderile masive suferite de ecologişti (9 procente minus faţă de ultimele alegeri) o explică liderul Omid Nouripour prin situaţia politică actuală, complicată. El a lansat un apel, cerînd ecologiştilor să înceteze cu certurile interne şi invinuiri pentru rezultatul dezastruos. Pentru ecologişti au votat peste 11 la sută dintre cei chemaţi la urne.
Marele cîştigător al serii a fost Partidul naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD) care a obţinut 16 la sută din sufragii.
Copreşedintele Tino Chrupalla nu şi-a ascuns bucuria şi a declarat că scrutinul este „marele mesaj al acestui an” pentru alegerile regionale unde AfD va deveni cea mai importantă forţă politică.
Precizăm că în trei landuri estice vor avea loc alegeri parlamentare, iar AfD are toate şansele să devină cel mai puternic partid. Asta au demonstrat-o şi europarlamentarele. Electoratul răsăritean a votat într-o proporţie de 27 la sută cu AfD.
La întrebarea cum se va orienta AfD în viitorul parlament european după divorţul de Adunarea Naţională (Rassemblement National) a lui Marine Le Pen, deputatul René Aust, a anunţat că deja luni se vor relua contactele. Asta cu scopul de a reface relaţiile întrerupte şi de a negocia eventuala revenire în grupul parlamentar de dreapta „Identitate şi Democraţie” (ID) din care AfD a fost exclus.
Reprezentanţi ai AfD şi ai partidului aşa-zis liberal FPÖ din Austria s-au felicitat reciproc pentru rezultatele obţinute. Partidul radical de dreapta din Austria, FPÖ, se află pe primul loc, fiind votat de 27 la sută din electorat. (Conservatorii austrieci din ÖVP au obţinut 23,5 %, social-democraţii 23 %, ecologiştii 10,5 %, liberalii NEOS 10,5 %, coronascepticii din DNA 2,5 % şi comuniştii din KPÖ 3 %.