Decizia de reluare a procesului electoral pentru președinția României aduce în discuție problema timpului. România va încheia anul 2024 cu un deficit bugetar mai mare de 8% din PIB și are în față un an în care va trebui să înceapă echilibrarea finanțelor publice.
În acest context, riscul de a pierde timp, de a amâna unele decizii bugetare complicate cu cel puțin un trimestru este ridicat. Pentru că procesul electoral nu s-a încheiat tentația de a nu începe consolidarea fiscală încă din prima zi a anului 2025 este mare. După cum știm, politicienii gândesc mai mult în termeni de alegeri decât în cei de responsabilitate economică.
Ratarea unui trimestru de scădere a deficitului bugetar poate costa ținta angajată față de Comisia Europeană pe întregul an. Ceea ce nu faci într-un trimestru va fi foarte greu de realizat într-un an. Desigur, acestea sunt premisele de la care se pleacă în acest moment.
Există, însă, și un scenariu optimist și anume acela în care se creează rapid o coaliție de guvernare, se instalează un nou guvern validat de noul Parlament și se prezintă un buget de stat care respectă planul fiscal aprobat recent de Comisia Europeană. Ar fi prea frumos.
Scenariul pesimist este cel în care formarea și aprobarea guvernului întârzie până în prima lună a anului viitor și drept consecință aprobarea bugetului de stat se face aproape de finalul primului trimestru al anului 2025. Acest lucru ar însemna că primele trei luni ale anului ar fi compromise din punctul de vedere al consolidării fiscale, ceea ce ar putea pune sub semnul întrebării obiectivele macroeconomice ale întregului an.
Apoi, sunt mai multe semne de întrebare: care vor fi forțele politice și care vor fi oamenii politici care vor putea să facă procesul de consolidare fiscală? Vom avea un guvern condus de actualul premier Marcel Ciolacu? Ministrul finanțelor va fi același Marcel Boloș, iar ministrul proiectelor europene va rămâne tot Adrian Câciu? Adică, oamenii care au dus deficitul bugetar la peste 8% din PIB și au avut performanțe slabe în atragerea de fonduri europene vor fi buni acum pentru a repara ce au stricat? Este exact ca în zicala care spune: „să faci același lucru în mod repetat și să te aștepți că obții rezultate diferite este chiar definiția nebuniei”.
Deci, în acest moment în care procesul electoral nu a fost dus până la sfârșit din motive obiective există o neîncredere justificată că forțele politice și mai ales oamenii care au deteriorat grav finanțele publice vor avea capacitatea profesională și voința politică de a reduce deficitul bugetar. Stabilitatea politică, PSD plus PNL, oferă palide garanții că va putea face o consolidare fiscală eficientă. O variantă luată în calcul în acest moment este includerea în guvern a unui partid cu un apetit mai mare pentru reforme, USR, dar, deocamdată, este neclar dacă acest partid va fi lăsat în afara guvernării sau va opta pentru varianta opoziției.
Momentan, România nu transmite încredere. Problemele legate de amânarea finalizării ciclului electoral se simt, ca niște unde seismice, și în mediul economic.