Citiți continuarea
Caravana are trei momente: o expoziție, vizionarea filmului și discuții cu echipa filmului „Anul nou care n-a fost”. În caravană sunt implicați și experti de la CNSAS, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, dar și „vocea filmelor”, Irina Margareta Nistor.
RFI România a stat de vorbă cu Andrei Giurgia, coordonatorului proiectului.
Ce nevoie acoperă caravana educațională „Anul nou care n-a fost”?
Ideea a pornit de la întâlnirea dintre noi. Mă refer aici la Asociația Artis și echipa filmului „Anul nou care n-a fost”. Să spun așa că au venit niște idei în timp ce filmul s-a lansat în cinematografe în țara noastră. Și uite că ne-am dat seama că există nevoie de informație, există nevoie de dialog și de comunicare. În special cu cei tineri.
Și atunci echipa filmului a decis ca împreună cu alte instituții importante să pună la cale această caravană educațională. Ea este structurată pe trei momente. E vorba de o expoziție care poate fi vizionată la începutul fiecărei proiecții. O expoziție de fotografie ce aparține scenografilor Iulia și Victor Fulicea, cei care au făcut și scenografia filmului.
Filmul se vede pe ecrane mari în diferite cinematografe, acolo unde această caravană ajunge. După care sunt discuții, sunt povești, sunt lucruri concrete care s-au întâmplat cu persoane care au trăit în perioada comunistă și au avut de suferit din cauza acestui regim. Sunt specialiști, sunt implicate diferite instituții, cum ar fi CNSAS sau Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului.
Sunt experți, sunt oameni de cultură, jurnaliști care au încercat să facă presă în perioada comunistă și au făcut acest lucru și imediat după 1990. L-aș da exemplu aici pe domnul Petre Mihai Băcanu, care însoțește această caravană și care, la Brașov, unde a început acest eveniment, a povestit prin ceea ce a trecut, cum a fost, de exemplu, arestat acasă împreună cu colegii săi. Și discuțiile acestea care se stârnesc în urma vizionării, exemplele cu care vin diferite persoane și personalități sunt foarte interesante.
Anul trecut au apărut statistici care au arătat că o proporție mare de tineri ar accepta o dictatură sau nu i-ar deranja să trăiască într-o dictatură. Ați avut prima caravană educațională la Brașov. Cum au reacționat tinerii? Au fost în sală?
Da, foarte mulți tineri în sală, peste 150 de tineri. Chiar împreună cu regizorul Bogdan Mureșanu am pornit de la această idee. De ce tinerii din ziua de azi spun că a fost mișto în comunism, de ce Ceaușescu a fost un personaj cool de exemplu. Și atunci noi am venit cu exemple și cu lucruri concrete care s-au întâmplat în perioada respectivă.
Ei cred acest lucru din neștiință pentru că informația nu există în școală, de exemplu. Abia acum se pun bazele unui manual de istoria comunismului din țara noastră, știm acest lucru și se lucrează acum intens la aceasta. Va fi o materie ce va fi studiată în școli. Ceea ce este foarte bine. Atunci venim cu aceste exemple și tinerii și-au dat seama că nu au informația de care ar fi avut nevoie și atunci doar ce au prins și ce au văzut din mediul online.