Citiți continuarea
13 cercetători au prezentat un proiect în acest sens la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”. Ulterior vor depune studiul cu argumentele lor științifice la Academia Română pentru expertiză, apoi vor face demersuri la Ministerul Mediului. Adina Hulubaş, cercetător al Academiei Române, filiala Iaşi, specialistă în etnologie şi folclor, este unul dintre ei. Spune că statutul de parc natural ar permite salvarea caselor tradiționale țărănești care încep să fie înlocuite de betoane.
De ce s-a alăturat acestui proiect Adina Hulubaş, cercetător al Academiei Române, filiala Iaşi, specialistă în etnologie şi folclor?
Trebuie să-i mulțumesc lui Mihai Diac, de la Asociația „Codrii Iașilor”, pentru această inițiativă. Se știe că el este inițiatorul acestui grup de acțiune civică Codrii Iașilor. Dar dincolo de acțiunea civică s-a dorit o fundamentare științifică foarte riguroasă. Și în urmă cu un an m-am alăturat și eu echipei de specialiști. De cinci ani de zile se lucrează la acest demers, dar cultura tradițională trebuia să întregească abordarea naturală. Cultura și natura merg foarte bine împreună. De asta beneficiem în ziua de astăzi de o asemenea moștenire locală și în felul acesta m-am alăturat și eu echipei. Proiectul își dorește să securizeze practic sau, folosind un cuvânt mai la modă, să salvgardeze patrimoniul natural și cultural pentru generațiile care vin. Tendința de a face profit pare să fie cumva contraproductivă, pentru că ne autodistrugem ca societate.
În ce a constat cercetarea dumneavoastră? Ați făcut și teren, ați comparat realitatea zilelor noastre cu arhivele?
Sunt foarte cunoscute satele din acesta real pe care dorim să-l desemnăm drept parc natural. Împreună cu familia m-am bucurat și eu atât de partea naturală și de zona rurală. Și, printr-o comparație cu arhiva Moldovei și Bucovinei, care este găzduită de Academia Română, filiala Iași, am descoperit că există o continuitate remarcabilă atât a meșteșugurilor locale, cât și a medicinei populare. Este ceea ce se cheamă cunoștințe despre natură și univers, pe care trebuie să le reînvățăm de la țărani. De asemenea, exploatarea foarte rațională a resurselor de lemn și de plante care a adus până în zilele noastre resursa locală… pădurea și tot ceea ce oferă ea. De aceea trebuie să conștientizăm mai mult importanța identității locale și să-i ajutăm pe locuitorii din aceste sate să fie beneficiarii lucrurilor care au ajuns la ei. Aparțin comunității locale, înainte să aparțină Direcției Silvice sau experților, chiar și celor care au lucrat la acest studiu.
Arhitectura țărănească din zona Moldovei este în pericol© Foto: Sergiu Ciubotariu, Arhiva de Folclor a Moldovei și BucovineiDacă ne referim la medicina tradițională, pentru că ați pomenit această latură a vieții rurale….
Sigur, evident că e nevoie de mai mult teren pentru a descoperi în detaliu mai multe. Sunt acele plante de leac care trebuie culese în anumite momente ale anului. Și aceste tipuri de cunoștințe, care sunt și clasificate la UNESCO drept cunoștințe despre natură și univers, sunt utile.