În plină campanie electorală, de la Institutul de Statistică a venit ieri o veste cât se poate de rea. Economia românească a încetinit vizibil față de așteptările de la începutul anului și mai mult conform unor calcule specifice produsul intern brut chiar a scăzut.
Cifra cea mai bună, dacă poate fi numită așa, este creșterea din trimestrul al treilea cu 1,1% față de aceeași perioadă a anului trecut. Desigur, se poate vedea că ritmul de creștere este mult diminuat față de anii trecuți și mai ales față de prognozele de la începutul acestui an. De altfel, majoritatea instituțiilor care își actualizează prognoza evoluției PIB-ului și-au micșorat cifrele creșterii economice.
Cea mai rea cifră este calculului seriei ajustate sezonier pe baza căruia economia a scăzut (cu 0,2%) în trimestrul trei 2024 față de aceeași perioadă a anului trecut. Metodologia INS ne spune că ajustarea sezonieră are drept ca rezultat eliminarea efectelor sezoniere pentru a evidenția evoluția economică reală din perioade consecutive. De obicei, seria ajustată sezonier este utilizată în compararea a două trimestre consecutive, iar seria brută se folosește în comparația cu perioada corespunzătoare de anul anterior. De exemplu, conform seriei ajustată sezonier, PIB a rămas neschimbat în trimestrul al treilea 2024 față de cel precedent.
Dincolo de chestiunile tehnice două concluzii sunt clare: în comparație cu anul trecut, creșterea economică este redusă, iar în trimestrul al treilea față de cel anterior creșterea economică este egală cu zero.
Noua realitatea a PIB îndeamnă la o analiză de context și la una de viitor. Contextul este unul electoral, iar dacă citim, chiar și pe diagonală, programele de guvernare ale principalelor partide, vom observa că sunt rupte de noua evoluție. Toate partidele importante vorbesc despre creșteri de salarii, de pensii, despre creșterea economiei și, în general, despre o ascensiune fulminantă la multe capitole ale economiei.
În noile condiții, în care economia încetinește sau chiar stagnează (în funcție de metoda de calcul), evoluțiile atât de optimiste privind creșterile sunt puse sub un mare semn de întrebare. După ce vor trece alegerile și după ce noul guvern se va instala își va aduce aminte de cifrele de ieri și va avea în față adevărul gol-goluț.
Încetinirea economiei aduce mari îndoieli legate de planul fiscal care va fi aplicat începând de anul viitor. Dacă a mers ceva bine în economia românească de-a lungul timpului, atunci acel ceva a fost creșterea economică. Dincolo de lipsa restructurării administrației, de creșterile continue de cheltuieli și de deficite, măcar economia a avut ani de creștere solidă. Au fost chiar unii ani în care România avea printre cele mai mari cifre de creștere de la nivel european.
Cât de sănătoasă era creșterea și care erau motoarele de creștere sunt alte subiecte. Dar, măcar România avea o cifră bună de creștere. Așa cum arată datele din trimestrul al treilea 2024 creșterea economică s-a pulverizat. Cifra a ajuns atât de mică încât abia se mai poate vedea.
Încetinirea economiei nu va rămâne fără urmări. Chiar și în economia românească există o legătură între ritmul de creștere al PIB și nivelul veniturilor bugetare.