Cu șase luni înaintea alegerilor prezidențiale, ofertele partidelor pentru Cotroceni nu sunt atractive în afara activelor de partid, rezultă dintr-o analiză făcută de sociologul Barbu Mateescu în urma unei cercetări calitative efectuate de IRES la comanda Fundației Konrad Adenauer.
Cercetarea s-a derulat în cadrul a 7 focus grupuri, în București, o localitate urbană din Moldova și trei din ruralul Transilvaniei. Participanții au fost persoane care sunt interesate de prezidențiale, sunt hotărâte să meargă la vot sau nu sunt încă decise, care nu au un atașament puternic față de un partid sau altul și nu sunt din electoratele AUR sau SOS. Acest segment de electorat ar putea provoca surpriza alegerilor din acest an, în condițiile în care paradigma dominantă este polarizarea „noi versus ei”, potrivit analizei.
„Precum în anii din trecut în care această paradigmă domina societatea – de exemplu 2014 sau 2019 – este previzibilă o „revoluție la urne” (fie cu ocazia alegerilor pentru parlamentul european, fie într-unul din tururile de scrutin ale alegerilor prezidențiale), adică o mobilizare la vot care să suprascrie capacitatea organizațiilor de partid de a defini rezultatul final, producând un șoc pentru o parte a scenei politice”, se arată în evaluarea sociologului.
Din analiza datelor făcută de Mateescu reiese un bazin consistent anti-AUR și anti-putere, existând o preferință accentuată pentru un președinte care să provină din afara actualei clase politice. În acest context, notează sociologul, candidați de tipul Mircea Geoană sau Laura Codruța Kovesi ar beneficia de un bonus electoral consistent în ziua votului.
De partea cealaltă, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă au un capital limitat de credibilitate, caracterizările negative fiind frecvente, iar Cătălin Drulă are o notorietate extrem de mică. În ceea ce-l privește pe George Simion sau un candidat AUR capacitatea de extindere nu este epuizată, notează sociologul.
Din analiză reiese, că în lisa unui candidat tip Geoană sau Kovesi, electoratul s-ar îndrepta către candidații PSD sau PNL.
Binomul Ciolacu-Ciucă – percepție negativă a prezidențiabililor PSD și PNL
Existența coaliției de guvernare a condus la apariția unei suprapuneri în mentalul colectiv între președinții PSD și PNL, iar anunțarea alianței pentru europarlamentare a accentuat ostilitatea față de partidele aflate la putere, cu potențial de a deveni factor emoțional major la alegerile din iunie, se arată în analiză.
„Cu cât un politician este mai îndepărtat de PSD și PNL în genere sau de Ciolacu și Ciucă în special, cu atât el/ea este mai credibil/ă și mai atractiv/ă pentru români”, susține sociologul.
Potențialul candidat PSD Marcel Ciolacu beneficiază de cote mai înalte de notorietate decât ceilalți lideri măsurați în cercetare, însă antipatia față de PSD este un factor important pentru votanți, în special din București și Transilvania, fiind caracterizat ca „penibil”, „paralel”, neserios”, „corupt” sau hoț”.
În Moldova, receptarea lui Marcel Ciolacu este aproape în totalitate negativă, liderul PSD fiind caracterizat în termeni precum „șmecher”, „oportunist”, „neavenit” sau „slab”, arată analiza.