Sub titlul incitant „Un an al alegerilor cruciale”, banca italiană Unicredit, prezentă în mai multe state europene, a publicat raportul din luna ianuarie a.c. O analiză care dincolo de cifre, de prognoze și de tendințe este interesantă prin riscurile despre care vorbește.
Mai întâi, veștile bune. Anul acesta și anul viitor, economiile din Europa Centrală și de Est vor crește în medie cu 3%. Consumul va ajuta la revenirea creșterii economice susținut de o creștere reală a salariilor și de o creștere a împrumuturilor pe fondul scăderii dobânzilor. De asemenea, raportul arată că Bulgaria, Cehia sau Croația vor reuși să își păstreze deficitul bugetar sub 3% din PIB. Alte țări, printre care și România, care ar trebui să facă o consolidare fiscală, adică o reducere a deficitului bugetar, vor avea performanțe modeste în acest domeniu, pentru că exercițiile electorale vor descuraja guvernele să ia măsuri nepopulare. Este de remarcat că România este singurul stat membru al Uniunii Europene din zonă care va avea nevoie de finanțare semnificativă de pe piețele internaționale.
Raportul arată că în Europa Centrală și de Est ar trebui luate o serie de decizii, precum: Bulgaria să grăbească adoptarea monedei euro în anul 2025 și nu în 2026, ar fi nevoie de o creștere a ritmului negocierilor pentru extinderea Uniunii Europene, respectiv, pentru Ucraina, Republica Moldova și în Balcani; România și Polonia ar trebui să își consolideze poziția în flancul estic al NATO, iar sprijinul pentru Ucraina va trebui întărit. Există, însă, și o serie de riscuri: înclinarea populistă în creștere chiar și pentru partidele clasice, scăderea ratingurilor de țară, o cerere în scădere la nivel global care poate duce la o recesiune sau instabilitatea politică.
Raportul Unicredit arată că 2024 este cel mai mare an electoral din istorie, doar 2004 s-a mai apropiat de numărul alegerilor politice de anul acesta. Spre deosebire de acum două decenii, astăzi, miza alegerilor este mult mai importantă pentru politicile interne și europene.
Alegătorii din Europa Centrală și de Est sunt împărțiți între dreapta politică și rețeaua de siguranță socială dată de stânga spectrului politic. În acest context, însă, sunt câteva riscuri sociale și politice cu care se confruntă regiunea și anume ascensiunea naționalismului populist, lipsa de implicare a tinerilor în viața publică și lipsa de încredere în instituțiile statului.
Raportul notează o observație esențială. Economia și societatea, inclusiv din Europa Centrală și de Est, se află în mijlocul unor schimbări importante, precum un proces de deglobalizare sau, mai grav, tendințe demografice îngrijorătoare în ceea ce privește piramida vârstelor sau raportul dintre populația activă și numărul pensionarilor.
În acest context, economiile se vor confrunta cu o scădere a potențialului creșterii economice, cu o dependență în creștere față de persoanele în vârstă și cu o reducere a marjei bugetare pentru cheltuieli publice generoase. Și atunci, anii 2024 și 2025 vor însemna ultimul ciclu electoral din Europa Centrală și de Est înainte ca realitatea să îi oblige pe politicieni să fie mult mai pragmatici, ceea ce înseamnă că vor avea mai puțini bani publici la dispoziție pentru cadouri populiste.