Publicitate
Citiți continuarea
”Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va rămâne fluctuantă în semestrul I 2025, continuând să se reducă în martie, pe o traiectorie mai ridicată decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu din februarie 2025, şi urmând să consemneze în trimestrul II o creştere moderată, relativ în linie cu previziunile precedente, sub impactul efectelor de bază nefavorabile asociate evoluţiilor preţurilor energiei şi alimentelor din perioada similară a anului precedent”, arată BNR, care a decis luni menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an.
Incertitudini şi riscuri crescute decurg din evoluţia viitoare a preţurilor energiei şi alimentelor, inclusiv în contextul legislaţiei în domeniu, dar şi din măsurile de politică comercială adoptate de state dezvoltate, cu potenţial impact asupra cotaţiilor materiilor prime, precum şi asupra preţurilor internaţionale ale unor bunuri intermediare şi finale,arată Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, potrivit news.ro
Incertitudini mari sunt asociate conduitei viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, date fiind, pe de o parte, impactul prezumat al măsurilor fiscal-bugetare corective implementate sau adoptate până acum, precum şi execuţia bugetară din primele două luni ale anului, iar, pe de altă parte, cerinţa consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum şi cu procedura de deficit excesiv. O sursă de incertitudini şi riscuri rămân şi condiţiile de pe piaţa muncii şi ritmul creşterii salariilor din economie.
”Incertitudini şi riscuri crescute la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, provin din mediul extern, în condiţiile prelungirii războiului din Ucraina şi situaţia din Orientul Mijlociu, dar mai cu seamă în contextul politicii comerciale a administraţiei americane şi al măsurilor adoptate ca răspuns de către alte state, de natură să afecteze mersul economiei globale şi al comerţului internaţional. Totodată, absorbţia şi utilizarea fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte. Ele sunt însă esenţiale pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a efectelor contracţioniste ale conflictelor geopolitice şi ale consolidării bugetare”, relevă raportul BNR.
Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.
Membrii Consiliului de administraţie ai BNR şi-au exprimat îngrijorarea faţă de deteriorarea mediului economic internaţional.
Rata anuală a inflaţiei a scăzut în ianuarie 2025 la 4,95%, de la 5,14% în decembrie 2024, şi a crescut în februarie la 5,02%. Faţă de finele anului trecut, ea s-a redus mai puţin decât s-a anticipat, în condiţiile în care scăderile de dinamică consemnate pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului I de preţurile alimentelor, produselor din tutun şi combustibililor au fost contrabalansate în bună măsură de accelerarea creşterii preţurilor energiei şi a preţurilor administrate.
Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a reluat descreşterea în acest interval într-un ritm vizibil mai alert, aşa cum s-a previzionat, coborând la 5% în februarie 2025, de la 5,6% în decembrie 2024, în principal sub impactul efectelor de bază dezinflaţioniste de la nivelul subcomponentelor non-alimentare şi al scăderii dinamicii preţurilor importurilor.