Belgia se confruntă cu o adevărată problemă privind locurile disponibile în centrele de azilanți, iar o parte din ei se află pur și simplu în stradă de peste jumătate de an.
In față criticilor care i se aduc, Belgia – aflată acum la președinția UE pentru șase luni – a decis să anunțe ceea ce deja pusese în practică de anul trecut, anume că refuză pe loc anumite cereri.
Acestea sunt de obicei în proveniență din trei țări considerate sigure : Congo, Republica Moldova și Georgia.
Anul trecut Bruxelles a primit 986 de cereri de azil politic depuse de cetățeni moldoveni. Niciuna nu a fost acceptată.
Cele peste o mie de cereri, primite separat din partea congolezilor și georgienilor dorind azil în Belgia, au fost acceptate în proporție de 10% și respectiv de 14%.
Secretarul de stat la azil și imigrație Nicole de Moor a confirmat informația pentru presa belgiană. Audiată în parlamentul flamand în 1 februarie, ea a adăugat că există o criză a locurilor pentru candidații la azil în centrele specializate și că aceasta ține de o tratare inadecvată a dosarelor.
Prin urmare, procedura accelerată urmată de un refuz sistematic pentru moldoveni, congolezi și georgieni are drept scop descurajarea introducerii cererilor.
De Moor în colimatorul justiției
Măsura nu a primit încă un ecou în lumea politică sau în societatea civilă. Dar alte acțiuni ale secretarului de stat de Moor nu au trecut neobservate.
Anul trecut, diferite asociații umanitare, printre care și Médecins sans Frontières, au dat în judecată statul belgian la Bruxelles și au câștigat procesul în iulie 2023. O altă instanță, cea de la Liège, a tranșat tot în favoarea asociațiilor în septembrie 2023.
Amenzile astfel primite de statul belgian au fost însă ignorate. Justiția si-a urmat cursul, au fost trimise diferite somații și în cele din urmă în ianuarie s-a procedat la confiscarea bunurilor unor bunuri aparținând lui Nicole de Moor.
Femeia pare însă imperturbabilă și continuă a da de înțeles că Belgia nu este un teren de azil. Din acest motiv, centru dreapta flamand, care o susține pe de Moor, dorește anul acesta o reformă a frontierelor Schengen și preluarea controlului asupra migrației.